SENTINTA- MANOLACHE

.TRIBUNALUL VILCEA-SECTIA CIVILA
. PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Admite contestatia formulata decontestatorul MANOLACHE CONSTANTIN< domiciliat in Rm Vilcea, str Carpati, nr.25 A, judetul Vilcea in contradictoriu cu intimata CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI BUCURESTI, cu sediul in Bucuresti, Calea Vitan, nr.6 sector 3, impotriva deciziilor de recalculare si revizuire a pensiei nr.185584 din 14 februarie 2012 si 185584 din16 februarie 2012
Dispune anularea deciziilor nr.185584 din 14.02.2012, 16.02.2012 emse de intimata Casa de Pensii a Municipiului Bucuresti si mentinerea pensiei de serviciu acordata in baza Legii nr. 223/2007 (Decizia nr.185584 din 18.08.2010)
Obliga intimata la plata diferentelor dintre pensia cuvenitain baza Legii nr.223/2007 si cea stabilita prin deciziile de mai sus, actualizata la data platii efective
obliga intimata la plata cheltuielilor de judecata catre contestator in suma de 620 lei
Definitiva si EXECUTORIE
Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare
Pronuntata in sedinta publica de la 08 Iunie 2012




Presedinte Asistenti judiciari,
DINU GELU Stanisor Monica Elena Sanduescu Ion
Grefier,
Voica maria
DINU GELU
Pus pe ANAP si sters de conducere


=========================================================
ANAP

Informaţie importantă pentru membrii asociaţiei

În baza procurii legalizate la
notariat, prin care a-ţi mandatat asociaţia pentru a face toate
demersurile necesare cu privire la Deciziile de recalculare a pensiilor
emise în baza Legii nr. 119/2010, vă informăm că asociaţia (în numele
tuturor membrilor săi şi în numele fiecăruia) va iniţia toate
demersurile necesare şi va demara şi finaliza toate acţiunile ce se
impun. Aceste acţiuni privesc atât legalitatea noilor Decizii emise cât
şi revizuirea/recalcularea punctajului mediu anual. Toate acţiunile
către casele de pensii, instanţele judecătoreşti şi alte instituţii
interne şi internaţionale vor fi demarate prin procedurile şi căile de
atac cele mai oportune şi la momentul potrivit.
Drept urmare, pentru a nu îngreuna acţiunile iniţiate de asociaţie şi
pentru a nu reduce sau elimina şansele de a ne atinge scopurilor
propuse, vă rugăm să nu iniţiaţi nicio acţiune în acest sens. Toate
acţiunile le va face asociaţia în numele şi pentru toţi membrii săi.
În situaţia în care un membru al asociaţiei a demarat orice acţiune
către casa de pensii sau în instanţele judecătoreşti, aveţi obligaţia să
anunţaţi asociaţia în cel mai scurt timp (prin e-mail sau prin adresă
scrisă).
În situaţia în care intenţionaţi să demaraţi orice acţiune către casa de
pensii sau în instanţele judecătoreşti, puteţi să o faceţi numai după
ce anunţaţi şi discutaţi cu conducerea asociaţiei privind oportunitatea
acelei acţiuni şi numai dacă prin acţiunea pe care intenţionaţi să o
demaraţi nu se aduce prejudicii membrilor asociaţiei.

Va mulţumesc,
Preşedintele asociaţiei
Manolache C-tin

Dooomnilooor !!!

Aceste framantari intestine nu-si au rostul !!!

Consultarile personale sunt cu mult mai indicate.

In justitie, asa stramba si batjocoritoare cum s-a dovedit, acolo trebuie facut un singur lucru, si nimic altceva : RECUPERAREA DREPTURILOR LEGITIME.

Si nu vom uita ca actuala constitutie nu permite discriminarea - evident nejustificata - si in acest caz, orice judecator, oricat de jigodie ar fi, nu poate sari peste constitutie. Nu inca.

Restul discutiilor trebuiesc rezolvate la sediul ANAP nu pe internet, unde se pot produce lesne DISUASIUNI.

Sa moara si capra lor,

Expun aici TOATA minciuna CCR, in toata nesimtirea ei. Evident MINCINOASA, dupa cum se va vedea.

Citez din textul original al Deciziei :

DECIZIA NR.873
din 25 iunie 2010
Autorul sesizării de neconstituţionalitate consideră că Legea privind
stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, adoptată în temeiul
prevederilor art.114 alin.(3) din Constituţie, prin angajarea răspunderii
Guvernului în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţa comună
din data de 7 iunie 2010, contravine prevederilor constituţionale ale art.124
alin.(3), ale art.15 alin.(2), ale art.47 alin.(2) şi ale art.53, precum şi celor
ale art.20 raportate la art.1 din Protocolul nr.1 la Convenţia pentru apărarea
drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, pentru următoarele
considerente:
1. În accepţiunea prevederilor art.124 alin.(3) din Constituţie,
independenţa financiară a judecătorului reprezintă o componentă esenţială
a independenţei justiţiei, iar în contradicţie cu acest principiu
constituţional, art.1, art.3 şi art.12 din Legea privind stabilirea unor măsuri
în domeniul pensiilor prevăd eliminarea pensiei de serviciu a judecătorilor,
fără a se ţine seama de faptul că pensia de serviciu este inclusă în cariera
judecătorului, întocmai ca numirea, formarea profesională continuă,
evaluarea şi promovarea, pensionarea marcând momentul final al carierei
judecătorului şi având semnificaţia juridică a unui drept câştigat, care
trebuie să producă efecte juridice indiferent de circumstanţe.
2. Pensia de serviciu a magistraţilor reprezintă o compensaţie a
absenţei unor drepturi fundamentale, cum sunt drepturile exclusiv politice
(dreptul de a fi aleşi în Camera Deputaţilor, Senat, în funcţia de Preşedinte
al României ori în organele administraţiei locale, precum şi dreptul de a fi
aleşi în Parlamentul European) şi drepturile social-economice (dreptul la
negocieri colective în materie de muncă, dreptul la grevă, libertatea
economică), precum şi a incompatibilităţilor stabilite la nivel constituţional
pe parcursul întregii cariere profesionale [potrivit art.125 alin.(3) din
Constituţie, funcţia de judecător este incompatibilă cu orice altă funcţie
publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul
superior].
De asemenea, acestor incompatibilităţi li se adaugă interdicţiile
prevăzute de art.5-11 din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor
şi procurorilor, iar, pe de altă parte, stabilirea pensiei de serviciu a
judecătorilor ţine seama de responsabilităţile şi riscurile profesiei de
judecător, care privesc întreaga durată a carierei acestuia.
În concluzie, regimul strict al absenţei unor drepturi, al
incompatibilităţilor şi interdicţiilor stabilit prin Legea fundamentală şi
dezvoltat prin lege specială, precum şi responsabilităţile şi riscurile impune
acordarea dreptului la pensia de serviciu.
În acest context, autorul sesizării precizează că reglementarea
pensiei de serviciu pentru anumite categorii profesionale şi, deci, şi pentru
judecători îşi găseşte temeiul legal în legislaţia europeană, şi anume
Directiva Consiliului Comunităţilor Europene 86/378/CEE din 24 iulie
1986 privind punerea în aplicare a principiului egalităţii de tratament între
bărbaţi şi femei în cadrul regimurilor profesionale de securitate socială,
astfel cum a fost modificată prin Directiva 96/97/CE a Consiliului Uniunii
Europene din 20 decembrie 1996. Acest act european creează cadrul legal
la nivelul Uniunii Europene pentru ca statele membre, în considerarea
locului şi a rolului unui anumit sector profesional, să stabilească pentru
acesta un regim profesional de securitate socială, cu respectarea
principiului egalităţii de tratament între bărbaţi şi femei. Astfel, instituirea
pensiei de serviciu a judecătorilor ţine seama de locul şi rolul justiţiei în
statul de drept, precum şi de legislaţia europeană privind regimurile
profesionale de securitate socială.
Totodată, Carta europeană privind statutul judecătorilor, adoptată cu
ocazia reuniunii multilaterale având ca obiect statutul judecătorilor în
Europa, organizată de Consiliul Europei în perioada 8-10 iulie 1998,
stabileşte în art.6.4 că „statul asigură judecătorilor care au atins vârsta legală
de încetare a funcţiei lor, după exercitarea acestei funcţii cu statut
profesionist pe parcursul unei anumite perioade de timp, plata unei pensii al
cărei nivel să fie apropiat posibil de nivelul ultimei sale remunerări în
activitatea jurisdicţională”. În acelaşi sens, Avizul nr.1 (2001) al Consiliului
Consultativ al Judecătorilor Europeni referitor la standardele privind
independenţa puterii judecătoreşti şi inamovibilitatea judecătorilor prevede,
în concluziile sale, că „remunerarea judecătorilor trebuie să fie
corespunzătoare cu rolul şi responsabilităţile acestora şi trebuie să asigure în
mod adecvat plata concediilor medicale şi a pensiei. Ea trebuie protejată prin
prevederi legale specifice împotriva diminuărilor şi trebuie să existe
prevederi privind mărirea salariilor în raport cu creşterea preţurilor.”
Potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, abrogarea dispoziţiilor
care reglementează pensia de serviciu a judecătorilor contravine art.124 alin.
(3) din Constituţie. Astfel, prin Decizia nr.20/2000 referitoare la sesizarea de
neconstituţionalitate a art.41 alin.(2) din Legea privind sistemul public de
pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi a dispoziţiilor art.198 din aceeaşi
lege prin care a fost abrogat art.103 din Legea nr.92/1992 pentru organizarea
judecătorească, republicată, Curtea Constituţională a statuat că dispoziţiile
constituţionale conform cărora „judecătorii sunt independenţi şi se supun
numai legii” nu au caracter declarativ, ci constituie norme constituţionale
obligatorii pentru Parlament, care are îndatorirea de a legifera instituirea
unor mecanisme corespunzătoare de asigurare reală a independenţei
judecătorilor, fără de care nu se poate concepe existenţa statului de drept,
prevăzută prin art.1 alin.(3) din Constituţie. Aşa fiind, Curtea Constituţională
a stabilit că abrogarea art.103 din Legea nr.92/1992, republicată, care
reglementa pensia de serviciu a magistraţilor contravine principiului stabilit
în art.124 alin.(3) din Legea fundamentală.
Prin aceeaşi decizie, Curtea Constituţională a statuat că instituirea
pensiei de serviciu pentru magistraţi nu reprezintă un privilegiu, ci este
justificată în mod obiectiv, ea constituind o compensaţie parţială a
inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să
li se supună magistraţii.
Prin urmare, concluzionează autorul sesizării, Legea privind stabilirea
unor măsuri în domeniul pensiilor, chiar în lipsa unei abrogări exprese a
dispoziţiilor referitoare la pensia de serviciu cuprinse în Legea nr.303/2004
echivalează cu aceasta şi este, în consecinţă, neconstituţională.
Totodată, eliminarea pensiei de serviciu a magistraţilor este contrară
exigenţelor actuale cuprinse în documentele internaţionale referitoare la
drepturile magistraţilor, în considerarea importanţei rolului acestora în
apărarea statului de drept. „Principiile fundamentale privind independenţa
magistraturii”, adoptate de cel de-al VII-lea Congres al Naţiunilor Unite
pentru prevenirea crimei şi tratamentul delincvenţilor (Milano, 26 august -
6 septembrie 1985) şi confirmate de Adunarea Generală a Organizaţiei
Naţiunilor Unite prin rezoluţiile nr.40/32 din 29 noiembrie 1985 şi
nr.40/146 din 13 decembrie 1985, prevăd în mod expres prin art.11 că
„durata mandatului judecătorilor, independenţa acestora, siguranţa lor,
remuneraţia corespunzătoare, condiţiile de muncă, pensiile şi vârsta de
pensionare sunt în mod adecvat garantate prin lege”.
În mod asemănător, Recomandarea nr.R (94) 12 cu privire la
independenţa, eficacitatea şi rolul judecătorilor", adoptată la 13 octombrie
1994 de Comitetul Miniştrilor al Consiliului Europei, subliniind
importanţa independenţei judecătorilor în scopul întăririi preeminenţei
dreptului în statele democratice şi în considerarea art.6 din Convenţia
pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi
a "Principiilor fundamentale [ale Organizaţiei Naţiunilor Unite] privind
independenţa magistraturii", anterior menţionate, a stabilit, printre alte
importante măsuri pe care statele membre urmează să le adopte, şi pe
aceea "de a veghea ca statutul şi remuneraţia judecătorilor să fie pe măsura
demnităţii profesiei lor şi a responsabilităţilor pe care şi le asumă".
3. Dispoziţiile Legii privind unele măsuri în domeniul pensiilor care
prevăd recalcularea pensiilor de serviciu, contravin şi prevederilor art.15
alin.(2) din Constituţie, potrivit cărora „legea dispune numai pentru viitor, cu
excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile.”
În acest sens, prin Decizia nr.375/2005 referitoare la sesizările de
neconstitutionalitate a Legii privind reforma în domeniile proprietăţii şi
justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, Curtea Constituţională a stabilit
că noile reglementări – privind criteriile şi condiţiile concrete ale exercitării
dreptului la pensie, inclusiv modul de calcul şi de actualizare a cuantumului
pensiei - „nu pot fi aplicate cu efecte retroactive, respectiv, în privinţa
cuantumului pensiilor anterior stabilite, ci numai pentru viitor, începând cu
data intrării lor în vigoare”. Referitor la aplicarea noilor reglementări asupra
raporturilor juridice născute anterior, instanţa de contencios constituţional a
reţinut că „legiuitorul este liber să redimensioneze, printr-o lege nouă, durata
mandatelor funcţiilor de conducere în alt fel decât legea în vigoare, dar
numai pentru viitor, nu şi pentru mandatele în curs, altfel ar însemna să
nesocotească regula neretroactivităţii legii, care este normă de nivel
constituţional, prevăzută în art.15 alin.(2) din Legea fundamentală.”
4. Autorul sesizării de neconstituţionalitate mai susţine că legea
criticată impune o pierdere ireversibilă a pensiei de serviciu, aceasta
echivalând cu o veritabilă expropriere, aducând atingere art.1 par.2 din
Protocolul nr.1 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a
libertăţilor fundamentale.
Totodată, consideră că dispoziţiile art.53 din Constituţie nu sunt
incidente în cauză. Astfel, referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi
sau al unor libertăţi, Curtea Constituţională, în considerentele Deciziei
nr.1414/2009, considerente general obligatorii, a stabilit că de esenţa
legitimităţii constituţionale a restrângerii exerciţiului unui drept sau al unei
libertăţi este caracterul excepţional şi temporar al acesteia şi că este sarcina
statului să găsească soluţii pentru contracararea efectelor crizei economice,
printr-o politică economică şi socială adecvată. Diminuarea veniturilor
personalului din autorităţile şi instituţiile publice nu poate constitui, pe
termen lung, o măsură proporţională cu situaţia invocată de iniţiatorul
proiectului de lege, iar eventuala intervenţie legislativă în sensul prelungirii
acestei măsuri poate determina efecte contrarii celor vizate, în sensul
tulburării bunei funcţionări a instituţiilor şi autorităţilor publice.
Având în vedere aceste considerente, autorul sesizării susţine că, în
primul rând, legea criticată impune o restrângere cu caracter permanent a
exerciţiului dreptului la pensie, recalcularea pensiilor de serviciu operând
fără vreo limitare temporară, aşa cum rezultă din dispoziţiile art.3 şi art.12,
fiind reglementată sub condiţie suspensivă. Aşadar, legea criticată nu numai
că nu consfinţeşte caracterul temporar al restrângerii exerciţiului dreptului la
pensie, ci stabileşte explicit o pierdere cu caracter permanent a pensiei de
serviciu şi, prin urmare, nu are legitimitate constituţională, în sensul
considerentelor Deciziei Curţii Constituţionale nr.1414/2009.
În al doilea rând, caracterul excepţional al restrângerii exerciţiului
dreptului la pensie nu poate fi susţinut, în condiţiile în care legea criticată
constituie o a doua măsură de restrângere a exerciţiului unor drepturi
adoptată într-un interval de aproximativ 6 luni. Astfel, prin Legea
nr.329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice,
raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi
respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar
Internaţional, invocându-se aceeaşi situaţie de criză economică, exerciţiul
unor drepturi a fost restrâns cu caracter temporar.
Or, restrângerea sistematică, repetată, a exerciţiului unor drepturi, care
tinde să devină o regulă în conduita autorităţii publice, care adoptă această
măsură, iar nu o excepţie, se situează în afara cadrului constituţional, pe care
îl trasează dispoziţiile art.53 şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
În al treilea rând, diminuarea substanţială a cuantumului pensiilor,
determinată de recalcularea acestora impusă prin Legea criticată, are drept
consecinţă nerespectarea condiţiei referitoare la caracterul rezonabil şi
proporţional al restrângerii exerciţiului dreptului prevăzut de art.47 alin.(2)
din Constituţie, caracter de care depinde compatibilitatea restrângerii
exerciţiului unor drepturi cu Legea fundamentală, în conformitate cu Decizia
Curţii Constituţionale nr.1414/2009.
Or, diminuarea substanţială a cuantumului pensiilor ca urmare a
recalculării acestora în condiţiile legii criticate pune în discuţie legitimitatea
constituţională a restrângerii exerciţiului dreptului la pensie, prevăzut în
art.47 alin.(2) din Constituţie, din punct de vedere al caracterului rezonabil şi
proporţional al măsurii de restrângere.
5. Totodată, din perspectiva art.1 din Protocolul nr.1 şi a
jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului referitoare la aceste
dispoziţii, drepturile care decurg din contribuţiile în cadrul regimurilor de
securitate socială, cum este dreptul la pensie, constituie drepturi
patrimoniale, care intră sub protecţia art.1 din Protocol.
Recunoscând marja de apreciere a statelor în materia legislaţiei
sociale, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat obligaţia
autorităţilor publice de a menţine un just echilibru între interesul general şi
imperativele protecţiei drepturilor fundamentale ale persoanei, echilibru care
nu este menţinut ori de câte ori, prin diminuarea drepturilor patrimoniale,
persoana trebuie să suporte o sarcină excesivă şi disproporţionată. Într-o
astfel de situaţie, există o încălcare a art.1 din Protocolul nr.1 la Convenţia,
determinată de încălcarea caracterului rezonabil şi proporţional al diminuării
drepturilor patrimoniale. (Cauza Kjartan Asmundsson contra Islandei, 2004,
Cauza Moskal contra Poloniei, 2009).
Or, diminuarea drepturilor patrimoniale prevăzută de legea criticată,
cu consecinţa pierderii dreptului la pensia de serviciu, impune persoanelor
cărora le este aplicabilă o sarcină excesivă şi disproporţionată, fără a
menţine un just echilibru între interesul general şi imperativele protecţiei
drepturilor fundamentale ale persoanei.
În ceea ce priveşte pensiile speciale, jurisprudenţa Curţii Europene a
Drepturilor Omului, în aplicarea art.1 din Protocolul nr.1 recunoaşte şi
ocroteşte pensia stabilită pentru anumite profesii şi nu permite ca acest drept
să fie diminuat decât în cazuri excepţionale, cu respectarea principiului
proporţionalităţii, ceea ce înseamnă că măsura aplicată să fie justificată de
scopul legitim urmărit (Cauza Banfield contra Regatului Unit, 2005).
În concluzie, autorul sesizării de neconstituţionalitate susţine că
pierderea pensiei de serviciu are semnificaţia juridică a unei exproprieri,
situaţie în care trebuiau luate toate măsurile juridice impuse de această
instituţie.
In contiuare : .....
La data de 22 iunie 2010, prin Adresa cu nr.108, Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie a transmis Curţii Constituţionale punctul de vedere al
Avocatului Poporului, exprimat la solicitarea Asociaţiei „Themis-Casaţia” a
foştilor judecători şi magistraţi asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie,
prin care se arată că diminuarea pensiilor încalcă dreptul fundamental la
proprietate şi reguli de drept, precum cele referitoare la drepturile câştigate.
În conformitate cu dispoziţiile art.16 alin.(2) din Legea nr.47/1992,
sesizarea a fost transmisă preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului
şi Guvernului, pentru a-şi formula punctele de vedere asupra sesizării de
neconstituţionalitate.
Preşedintele Senatului a transmis Curţii Constituţionale, cu adresa
nr.8231 din 23 iunie 2010, punctul său de vedere, în care se arată că sesizarea
de neconstituţionalitate este întemeiată, pentru următoarele motive:
1. Prevederile art.1, art.3 şi art.12 din Legea privind stabilirea unor
măsuri în domeniul pensiilor instituie eliminarea pensiei de serviciu a
judecătorilor, fără a se ţine seama de faptul că pensia de serviciu este
inclusă în cariera judecătorului, întocmai ca numirea, formarea
profesională continuă, evaluarea şi promovarea, pensionarea marcând
momentul final al carierei judecătorului, intrând astfel în contradicţie cu
norma constituţională prevăzută la art.124 alin.(3) potrivit căreia
„judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii”. (Din ce rezulta NUMAI pentru judecatori asta ? Au pensionarii lor o baza juridica separata ?)
Pensia de serviciu a judecătorilor reprezintă o compensaţie a absenţei
unor drepturi fundamentale, iar, aşa cum a statuat şi Curtea Constituţională
prin Decizia nr.20/2000, dispoziţiile constituţionale ale art.124 alin.(3) nu au
un caracter declarativ, ci constituie norme constituţionale obligatorii pentru
Parlament, care are îndatorirea de a legifera instituirea unor mecanisme
corespunzătoare de asigurare reală a independenţei judecătorilor (in exercitiu, nu ex-judecatori la pensie), fără de care
nu se poate concepe existenţa statului de drept, prevăzută prin art.1 alin. (3)
din Constituţie.
2. Dispoziţiile Legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul
pensiilor pun în discuţie şi încălcarea prevederilor art.15 alin.(2) din
Constituţie. Prin Decizia nr.375/2005, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr.591 din 8 iulie 2005, Curtea Constituţională a statuat
că noile reglementări „nu pot fi aplicate cu efecte retroactive, respectiv, în
privinţa cuantumului pensiilor anterior stabilite, ci numai pentru viitor,
începând cu data intrării lor în vigoare.”
3. Legea criticată impune o pierdere ireversibilă a pensiei de serviciu,
aceasta echivalând cu o veritabilă expropriere, aducând atingere art.1 par.2
din Protocolul nr.1 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a
libertăţilor fundamentale. - Si asta-i valabila numai la magistrati ??? Restul lumii nu exista ???
Dispoziţiile art.53 din Constituţie sunt semnalate având incidenţă în
cauză. Astfel, referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor
libertăţi, Curtea Constituţională, în considerentele Deciziei nr.1414/2009,
considerente general obligatorii, a stabilit că de esenţa legitimităţii
constituţionale a restrângerii exerciţiului unui drept sau al unei libertăţi este
caracterul excepţional şi temporar al acesteia şi că este sarcina statului să
găsească soluţii pentru contracararea efectelor crizei economice, printr-o
politică economică şi socială adecvată. Diminuarea veniturilor personalului
din autorităţile şi instituţiile publice nu poate constitui, pe termen lung, o
măsură proporţională cu situaţia invocată de iniţiatorul proiectului de lege,
iar eventuala intervenţie legislativă în sensul prelungirii acestei măsuri poate
determina efecte contrarii celor vizate, în sensul tulburării bunei funcţionări
a instituţiilor şi autorităţilor publice.
Însă legea criticată impune o restrângere cu caracter permanent a
exerciţiului dreptului la pensie, recalcularea pensiilor de serviciu operând
fără vreo limitare temporară, aşa cum rezultă din dispoziţiile art.3 şi art.12,
fiind reglementată sub condiţie suspensivă. Aşadar, legea criticată nu numai
că nu consfinţeşte caracterul temporar al restrângerii exerciţiului dreptului la
pensie, ci stabileşte explicit o pierdere cu caracter permanent a pensiei de
serviciu, şi, prin urmare, nu are legitimitate constituţională, în sensul
considerentelor Deciziei Curţii Constituţionale nr.1414/2009.
4. Referirile autorilor sesizării la dispoziţiile Protocolului nr.1 la
Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi
la jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului sunt pe deplin
întemeiate.
Continuare : .....
Guvernul a transmis Curţii Constituţionale, prin Adresa înregistrată sub
nr.8259 din 23 iunie 2010, punctul său de vedere cu privire la impactul bugetar
al adoptării Legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, aşa cum
a fost el stabilit de ministrul de resort. În tabelul anexat, se arată că economia
totală pentru bugetul de stat rezultată din eliminarea pensiilor de serviciu ale
personalului diplomatic şi consular, personalului aeronautic civil navigant şi
nenavigant, funcţionarilor publici parlamentari, senatorilor, deputaţilor,
magistraţilor, a personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor
judecătoreşti şi a personalului Curţii de Conturi este de 170.198.380 RON. ADICA E VORBA DE CIRCA 35 MILIOANE DE EURO SI ATAT
Cu privire la eliminarea pensiilor speciale din sistemul de apărare şi ordine publică,
se arată că recalcularea va viza 155.842 de pensii şi că prin operaţiunea
realizată se vor obţine „economii rezultate din recalcularea pensiilor mari şi
foarte mari (cele care depăşesc suma de 3000 lei)”. DA DE UNDE PLAFONUL ASTA ? DIN BURTA PITICULUI PORNO ?
Cu Adresa înregistrată la Curtea Constituţională sub nr.8316 din 23 iunie
2010, Guvernul a transmis punctul său de vedere referitor la constituţionalitatea
dispoziţiilor Legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. În ceea
ce priveşte dispoziţiile art.15 alin.(2) din Constituţie, apreciază că măsura
reclaculării pensiilor îşi produce efecte de la data intrării în vigoare a legii
criticate, fără a afecta pensiile deja încasate şi, prin urmare, nu se încalcă
principiul neretroactivităţii legii. Totodată, arată că dreptul la pensie este
dreptul garantat de Constituţie, iar nu cuantumul acestuia şi că legiuitorul este
în drept să modifice, ori de câte ori apare această necesitate, condiţiile şi
criteriile de acordare a pensiilor, modul de calcul şi cuantumul acestora. TOTAL FALS ! INCA UN ADEVAR FALSIFICAT ! DREPTUL LA PENSIE IZVORASTE DIN RAPORTURI CONTRACTUALE de munca SI NU POATE FI MODIFICAT UNILATERAL. IN ACEST CAZ APARE NECESITATEA JURIDICA A ACORDARII COMPENSATIILOR ECHIVALENTE !!!
Referitor la critica de neconstituţionalitate raportată la prevederile art.1 din
Protocolul nr.1 la Convenţie, arată că şi aceasta este neîntemeiată, deoarece
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că legea nu garantează un
anumit cuantum al dreptului patrimonial, ci doar plata acestuia, ca drept
câştigat. SI ASTA E O MINCIUNA, FIINDCA NU SE STIPULEAZA NICAIERI NEGARANTAREA CUANTUMULUI. DIN CONTRA, SE SUBANTELEGE CA PENSIA E BATUTA IN CUIE CA DREPT SI CUANTUM. DACA CEDO NU GARANTEAZA, INSEAMNA CA NU GARANTEAZA NICI PENTRU MAGISTRATI !
În ceea ce priveşte principiul independenţei judecătorilor, Guvernul
susţine că dispoziţiile art.124 alin.(3) din Constituţie nu sunt incidente,
deoarece nu poate fi stabilită o relaţie de tipul cauză-efect între cuantumul
pensiei şi independenţa magistraţilor. - EVIDENT SI TOCMAI ASTA ESTE ESENTA MINCIUNII CCR !!!
Continuare ...
Pensiile speciale, nefiind un privilegiu, ci fiind instituite de către
legiuitor în considerarea unui anumit statut special al categoriei profesionale
respective, pot fi eliminate doar dacă există o raţiune suficient de puternică
spre a duce în final la diminuarea prestaţiilor sociale ale statului sub forma
pensiei. SA NU UITAM CA UN PILOT COMANDANT DE BORD ESTE SI OFITER DE POLITIE JUDICIARA PE TIMPUL INTEGRAL DE EXERCITARE A ATRIBUTIUNILOR DE SERVICIU LA BORDUL AVIONULUI, DECI, DE UNDEAPARE ACEASTA DISCRIMINARE NECONSTITUTIONALA SI NEJUSTIFICATA ? CUM ISI PERMITE ACEST CCR VOPSIT SA MISTIFICE O REALITATE SCRISA IN CONSTITUTIE SI IN CODUL AERIAN ?? CAZUL ESTE PENAL !
II. Referitor la critica de neconstituţionalitate privind încălcarea
art.20 din Constituţie, raportat la art.1 din Protocolul nr.1 la Convenţia
pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale,
Curtea reţine că, potrivit art.1 din Protocolul nr.1 al Convenţiei pentru
apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, „Orice persoană
fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale”. Noţiunea de
„bun” utilizată de acest text are o semnificaţie autonomă, putându-se
considera că pensia este un bun care intră sub protecţia acestui text.
Având în vedere însă cele două componente ale pensiei de serviciu,
precum şi faptul că a doua componentă, adică suplimentul din partea
statului, se acordă numai în măsura în care există resursele financiare
necesare, suprimarea pentru viitor a acestei componente, fără afectarea părţii
contributive, nu poate avea semnificaţia unei exproprieri.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în hotărârea pronunţată în
Cauza Muller contra Austriei, 1972, a subliniat faptul că, deşi art.1 din
Protocolul nr.1 la Convenţie garantează drepturile patrimoniale ale unei
persoane care a contribuit la sistemul de asigurări sociale, „acest text nu
poate fi interpretat în sensul că acea persoană ar avea dreptul la o pensie
într-un anumit cuantum.” DA, DAR NICI NU SE POATE NIMICI UN CUANTUM IZVORAT DIN PRESTATII EFECTUATE PE BAZE CONTRACUALE, IN MOD UNILATERAL, CACI PE TOT MAPAMONDUL ASTA SE NUMESTE NUMAI ... FURT !
III.Referitor la critica de neconstituţionalitate privind încălcarea
art.53 din Constituţie, ... CUM SE JUSTIFICA DISCRIMINAREA PILOTULUI CA OFITER DE POLITIE JUDICIARA, TOATA CARIERA SA, FATA DE UN AGENT DE POLITIE LOCALA ? DUPA CARE CONSTITUTIE ? DE CARE MAGISTRATI (CINSTITI) ?
IV. Referitor la critica de neconstituţionalitate privind încălcarea
art.124 alin.(3) din Constituţie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie consideră
că Legea privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, prin
eliminarea pensiei de serviciu a magistraţilor, contravine principiului
independenţei judecătorilor. JUDECATORI E AIA CARE E PE FUNCTIE nu pensionarii lor si nici urmasii ...MINCIUNA PRIN OMISIUNE !
Art.3 din legea criticată prevede că pensiile stabilite la art.1, printre
care şi „lit.c) pensiile de serviciu ale judecătorilor, procurorilor şi
judecătorilor, respectiv magistraţilor asistenţi ai Curţii Constituţionale”
cuvenite sau aflate în plată, se recalculează prin determinarea punctajului
mediu anual şi a cuantumului fiecărei pensii, utilizându-se algoritmul de
calcul prevăzut de Legea nr.19/2000, cu modificările şi completările
ulterioare.
AICI URMEAZA O VRAJEALA, CARE PUNE LA BAZA UNELE RECOMANDARI GENERICE INTERNATIONALE PENTRU MAGISTRATII IN FUNCTIE, VRAJEALA CARE SA INCERCE SA ARGUMENTEZE CA EI SUNT SINGURII CARE NU POT FI ATINSI NICI MACAR POSTUM. FATA DE FALSITATEA ARGUMENTELOR PREZENTATE, MENITE A MIJLOCI O DECIZIE MINCINOASA, SINGURUL CARE POATE DECIDE ESTE CODUL PENAL. DE SCRIS AU SCRIS SINGURI !
Pentru considerentele arătate, în temeiul art.146 lit.a) şi al art.147 alin.
(4) din Constituţie, precum şi al art.11 alin.(1) lit.A.a), al art.15 alin.(1) şi al
art.18 alin.(2) din Legea nr.47/1992, cu majoritate de voturi,
C U R T E A C O N S T I T U Ţ I O N A L Ă
În numele legii
Decide:
1. Constată că dispoziţiile art.1 lit.a), b), d) – i) şi art.2-12 din Legea
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor sunt constituţionale.
2. Constată că dispoziţiile art.1 lit.c) din Legea privind stabilirea unor
măsuri în domeniul pensiilor sunt neconstituţionale, în raport cu prevederile
art.124 alin.(3) şi art.132 alin.(1) din Constituţie.
Definitivă şi general obligatorie.
Decizia se comunică preşedintelui României, preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului şi primului-ministru şi se publică în
Monitorul Oficial al României, Partea I.
Dezbaterile au avut loc la 24 şi 25 iunie 2010 şi la acestea au
participat: Augustin Zegrean, preşedinte, Aspazia Cojocaru, Acsinte
Gaspar, Petre Lăzăroiu, Mircea Ştefan Minea, Iulia Antoanella Motoc, Ion
Predescu, Puskás Valentin Zoltán, Tudorel Toader, judecători.



DUPA CUM PUTETI OBSERVA, ACESTI INDIVIZI AU DECIS IN MOD MINCINOS IN CEEA CE-I PRIVESTE, PE BAZA UNOR SIMPLE RECOMANDARI PENTRU JUDECATORII IN FUNCTIE, SI NU PENTRU EX-JUDECATORI, AFLATI LA PENSIE. Minciuna este evidenta si cere plangere penala. In primul rand, ca dupa cum se vede din text judeca cu doua masuri, iar apoi, introduce discriminari nepermise de constitutie. Sa nu uitam ca un pilot isi ia pensia pe baza unor raporturi contractuale de munca, care nu pot fi ulterior modificate unilateral, iar discriminarea pilotului ca si ofiter de politie judiciara, fata de un agent de sectie este evident neconstitutionala, fapt trecut sub tacere de catre aceasta decizie mincinoasa.

SA MOARA SI CAPRA LOR ! Si sa-i vedem cat de impertinenti vor mai fi la procese.

Trebuie deschisa actiune in justitie pe acest subiect. Si urmariti pana in panzele albe.

ela



Mesaje: 15
Data de inscriere: 25/10/2010

Subiect: SENTINTA- MANOLACHE Astazi la 8:59

din nefericire noi suntem cei AFECTATI !!!! in aceasta conditie ce mai putem face oare?????
despre celebra CONVENTIE ce se mai aude ?????
chiar nimeni din conducere nu ne poate da o veste vav de ceea CE SE INTAMPLA CU NOI CE MULTI LASATI IN URMA FARA PIC DE JENA????
daca mergi la sediu nu dai decat de d-na secretara care nu stie nimic (de fapt stie si stia foarte bine ce se intampla ), nu da nicio informatie - si asta in conditia in care este platita de noi ce multi- daca suni ni se spune sa avem rabdare, sa fim increzatori, atitudine pe care majoritatea am avut-o si unde am ajuns......sa fim profund DEZAMAGITI!!!!! din nefericire aceasta dezamagire si atitudine a celor din conducere nu ne poate rezolva momentan problema......ideea este ca .....din punctul meu de vedere doar pe plan politic ar mai fi ceva sanse.......faptul ca in toata aceasta perioada NU AU VRUT sa fim AUZITI si VAZUTI a dus la dezastrul pe care majoritatea il traim (ma refer aici la atitudinea si deciziile judecatorilor vav de procesele pierdute).
ma intreb de ce nu s-a vrut o mai mare mediatizare a cazurilor noastree in mass-media???? vor putea oare sa ne dea un raspuns, raspuns palpabil.....nu doar vorbe de care ne-am SATURAT!!!! Oare cei ce ne-au lucrat pe la spate au constiinta impacata????? sunt oameni varsnici, oameni bolnavi care si-au dat viata pe mana celor din asociatie..
Pus pe ANAP si sters de conducere