SIMI 2013

In urma petitiei am primit raspuns de la Ministerul Muncii.
Ca urmare a raspunsului lor legat de legislatie, mi-am permis sa le trimit alta scrisoare:
......................
In atentia Doamnei Director

Juganaru Georgeta
MMFPSPV
Directia Asigurari Sociale


Stimata doamna Director,

Am primit raspunsul dvs. Nr. 12376/CCRPP/1260/ADS din data de 16.04.2013 referitor la “memoriul” inregistrat la CCRPP cu nr. 12376/10.04.2013

Citind scrisoarea dvs. cu atentie, am observat ca in acest document semnat de dvs. nu exista nici un raspuns la intrebarile puse de mine.
Nu vreau sa fiu rautacios, dar consider ca nu ati citit acea scrisoare ori nu i-ati dat atentie.
Sper ca nu a existat o reavointa sau o necunoastere a legislatiei Romaniei.
In acest scop o sa va raspund mai mult in termeni legislativi si sper ca de data aceasta, sa va dedicati cateva minute si sa cititi randurile de mai jos:

Inceputul scrisoarii dvs. (acelasi raspuns catre toti pensionarii aviatori care au scris catre ministerul din care cu onoare faceti parte) prin care sustineti “egalitatea de tratament pentru toţi beneficiarii sistemului public de pensii” este dupa parerea mea, unul din vremurile cam demult apuse prin ignorarea total a trăsăturile aparte şi caracteristicile specifice ale unor anumite profesii, şi prin asimilarea unui pilot cu paznicul comunal, pe funcţionara de la ghişeul primăriei cu diplomatul de carieră, pe colonelul de armată cu îngrijitoarea, pe magistrat cu gunoierul. Desigur, toate sunt profesii sau ocupaţii utile şi respectabile, dar nu pot sta, sociologic şi moral, pe acelaşi plan. Ne-am întors, cumva, la etica şi echitatea din egalitarismul socialist ? Regret că trebuie să o spun, dar până şi comuniştii, prin fosta Lege nr. 1/1970, au avut decenţa de a face distincţiile cuvenite, luând în considerare calitatea şi importanţa socială a muncii !

De aici apar intrebarile:

Cum puteti justifica “egalitatea” intre cei care au platit la fonduri suplimentare (pensionarii aviatori) si cei cu o plata minima ?

Cum puteti justifica toate referirile dvs. privitoare la legile 119/2011 si 263/2011 fara a incalca constitutionalitatea tarii.
Astfel, Legea Fundamentala a Romaniei (Constitutia) prevede:
Art.1 alin.3 : „România este stat de drept ...” coroborat cu
Art.5 : „În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie”.
Hotararile de guvern a fostului guvern boc-basescu si mentinute de actualul guvern Ponta, încalcă definiţiile fundamentale mai sus citate, întrucât, derogă de la principiile constituţionale si de la alte norme legale cu conţinut constituţional, peste care nu se poate trece.
Art.15 alin.2 : „Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile”.
Procedand prin decretele de reducere a pensiilor aviatorilor, date de boc-basescu, trebuia ca legea să dispună pentru trecut, fara înlăturarea forţată a unui drept anterior câştigat în temeiul legii.
Decretele guvernului Boc si mentinute de guvernul Ponta au afectat cuantumul pensiilor aflate în plată, chiar şi atunci când modul de calcul al pensiilor s-a modificat prin noua reglementare, deoarece este inadmisibil şi expres interzis prin Constituţie ca legea să opereze retroactiv.

Si daca tot ati facut referire la Curtea Constitutionala, in raspunsul dvs., va reamintesc ca:
Prin Decizia nr. 46/2002, Curtea Constituţională a reţinut, analizând constituţionalitatea ordonanţei ce prevedea suspendarea Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, că: „deşi prin noua lege se reglementează un nou mod de calcul şi de stabilire a pensiilor militare de stat, evident, acest nou mod de calcul se poate aplica doar pensiilor stabilite după data intrării în vigoare a legii."

Sau:
Prin Decizia nr. 375/2005, Curtea Constituţională a statuat că; „Noile reglementări nu pot fi aplicate cu efecte retroactive, respectiv în privinţa cuantumului pensiilor anterior stabilite, ci numai pentru viitor, începând cu data intrării în vigoare."

Ori:
Prin Decizia nr.57/2006 se reiterează în mod explicit şi hotărât neretroactivitatea în materia reglementării pensiilor, după cum urmează : „... este dreptul exclusiv al legiuitorului de a modifica sau completa legislaţia în materia pensiilor şi de a stabili data de la care operează recalcularea, însă orice prevedere nouă poate fi aplicată numai de la data intrării sale în vigoare, pentru a respecta principiul neretroactivităţii legii, consacrat de art.15 alin.2 din Constituţie”.

De ce omiteti sa va referiti la Decizia nr.20 din 2.02.2000 a Curtii Constitutionale, in care s-a statuat că este neconstituţională abrogara pensiei de serviciu.
Astfel, Curtea Constituţională a constatat că reglementarea pensiei de serviciu, cu diferenţele pe care această pensie le prezintă faţă de pensia comună de asigurări sociale, nu constituie o încălcare a principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii, principiu prevăzut de art. 16 alin. (1) din Constituţia în vigoare.
Această constatare se bazează pe specificul activităţii, care, astfel cum a rezultat din analiza dispoziţiilor constituţionale şi legale aplicabile domeniului, impune categoriilor profesionale speciale, obligaţii şi interdicţii severe, precum şi riscuri sporite, ceea ce justifică în mod obiectiv şi rezonabil o diferenţiere a regimului juridic de pensionare faţă de regimul stabilit pentru alţi asiguraţi care nu sunt supuşi aceloraşi exigenţe, restricţii şi riscuri.
În argumentarea soluţiei sale, Curtea Constituţională face referire la jurisprudenţa CEDO, la propria-i jurisprudenţă constantă, la Rezoluţii ONU, la Recomandări ale Consiliului Europei, la Carta Europeană, la art .6 şi 14 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi la art. 10 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, concluzionând prin a da normelor de drept internaţional public cuvenita prevalenţă constituţională, conform art. 11, art.20 alin.2 şi art.148 alin.2 din Constituţia României .
Privitor la intangibilitatea drepturilor câştigate şi la neretroactivitatea legii civile cităm ca exemple Decizia nr.57/2006 şi Decizia nr. 120/2007, prin care s-a decis că orice nouă reglementare a pensiilor nu poate afecta în minus pensia anterior stabilită, fiind un drept legal câştigat anterior, precum şi că orice prevedere nouă poate fi aplicată numai de la data intrării sale în vigoare.

De remarcat şi de subliniat, dealtfel, ca o perioada a guvernarii boc-basescu, mai multe diverse Ordonanţe ale Guvernului României au fost declarate ca fiind neconstituţionale, fapt mai mult decât semnificativ privitor la competenţa şi legalitatea unor iniţiative legislative ale acelui guvern, luate prin ocolirea Parlamentului.

Se impune de la sine o întrebare, deloc retorică: cum a fost posibil şi cum se explică faptul că “domnul profesor universitar doctor în drept constituţional” emil boc fie nu a cunoscut, fie a eludat intenţionat noţiuni elementare de drept, pe care orice student în anul I de facultate le învaţă ca noţiuni introductive ?
Dvs. doriti sa procedati la fel ?

Doresc sa va reamintesc ca avizul Consiliului Legislativ, care a insotit proiectul Legii pensiilor, a precizat clar că recalcularea pensiilor speciale potrivit principiului contributivităţii nu poate fi aplicată decât celor care se vor pensiona după intrarea în vigoare a legii.
Conform Consiliului Legislativ, actiunea guvernului de a reduce pensiile ar încălca Constituţia. “Măsura privind recalcularea pensiilor stabilite prin legi speciale, aflate în plată la data introducerii sistemului unitar de pensii publice, nu se poate face decât prin încălcarea principiului neretroactivităţii legii, prevăzut la art. 15, alin. (2) din Constituţia României, republicată, conform căruia legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile”.
În sprijinul acestui punct de vedere, Consiliul Legislativ a adus decizia satelitţii Constituţionale din 2007, conform căreia “în cazurile în care din recalculare rezultă un cuantum mai mare al pensiei, se va plăti acesta, iar dacă noul cuantum rezultat este mai mic, se va acorda în continuare pensia anterior stabilită şi aflată în plată, fără a se aduce vreo atingere drepturilor legal câştigate anterior”.

Ori, prin recalculare a pensiilor aflate în plată, s-a încalcăt în mod vădit principiul neretroactivităţii legii, înscris în art. 15 alin. (2) din Constituţie.

În consecinţă, se impune a se observa că hotararile guvernului boc-basescu privind reducerea pensiilor personalului navigant a condus la desfiinţarea unui drept anterior câştigat în temeiul unei legi organice (Legea nr. 223/2007), cu atât mai mult cu cât dreptul la pensie este garantat de art. 47 alin. (2) din Constituţia României.
Art.20 :”Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile cetăţenilor vor fi interpretate şi aplicate în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte.
Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi legile interne, au prioritate reglementările internaţionale, cu excepţia cazului în care Constituţia sau legile interne conţin dispoziţii mai favorabile”.
Coroborând acest text cu cel de la art.11 alin.2 din Constituţie, conform căruia „tratatele ratificate de Parlament fac parte din dreptul intern”, rezultă neândoielnic faptul că, prin hotararea guvernului boc-basescu, România încălca grav, cu consecinţe foarte serioase pe plan internaţional, o lungă serie de obligaţii asumate sub egida Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite, sub egida Consiliului Europei şi prin insăşi Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană. Si dvs. le mentineti.

Revin ca sa clarificam situatia legislativa:
Reducerea pensiilor aviatorilor contravine legislatiei comunitare privind structurarea sistemelor de securitate sociala in trei piloni, prin integrarea nepermisa in pilonul 1 (care acopera doar schemele de baza, generale guvernate de Directiva 79/7/EEC) a sistemului ocupational din care fac parte si aviatorii, guvernat de Directiva 86/378/EEC amendata prin Directiva 96/97/EEC (adoptata in considerarea jurisprudentei CJCE) si de art.141 din Tratat, care reprezinta pilonul 2.
Prin urmare, nu poate exista identitate intre sistemele de securitate sociala supuse unor reglementari comunitare diferite, tocmai datorita obiectului de reglementare distinct pentru fiecare dintre ele.
Astfel, in timp ce sistemele din pilonul 1 se caracterizeaza prin natura lor legala, obligatorie si universala, pilonul 2 in care sunt integrati si aviatorii, corespund altor trasaturi juridice care vizeaza legatura directa cu perioada de serviciu, calcularea ei prin raportare la ultimul salariu si aplicabilitatea lor unor categorii particulare de lucratori. De aceea, fiecare dintre piloni au o existenta distincta care exclude identificarea ori compararea lor, fiecare dintre ele apartinand unor entitati juridice diferite, acoperind riscuri diferite.
Romania nu poate fi straina de aplicarea acestui sistem, deoarece i s-a acordat consiliere juridica, la Bruxelles la 31 ianuarie 2007 in privinta incadrarii sistemelor speciale de asigurari sociale si/sau de pensii in „sisteme de securitate sociala legate de profesie” asa cum sunt definite in Directiva 86/378/EEC modificata prin Directiva 96/97/EEC, adica prin pilonul 2.
Dreptul la pensia de serviciu constituie un drept patrimonial (cauza Gaygusuz contra Austriei din 1996).

Incalcarea dreptului la o pensie speciala constituie o privare de proprietate in sensul art.1 din Protocolul nr.1 la Conventia Europeana a Drepturilor Omului (cauza Buchen contra Cehiei 2006) si o discriminare in sensul art.14 din Conventie (cauza Gaygusuz contra Austriei din 1996).
Tot astfel, reducerea pensiei poate fi considerata ca afectand dreptul de proprietate, avand semnificatia juridica a unei exproprieri (cauza Muller contra Austriei din 1972).
Reducerea pensiilor de serviciu s-a facut prin incalcarea legislatiei romana si internationala (jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului).
Procedand altfel, a inseamnat subminarea legitimitatii personalului navigant care provine din statutul sau, in care pensia de serviciu este inclusa.
Tot astfel, a inseamnat a nega internationalizarea jurisdictiilor si implicit a pozitiei juridice a pilotilor, elemente care obliga la respectarea obligatiilor internationale asumate.
In nici un caz, nici un stat nu si-a lasat personalul navigant in afara unei protectii juridice adecvate a statutului lor, iar Romania nu va putea face acest lucru, fara a purta stigmatul distructiei fundamentului statutului de drept si riscul unor sanctiuni internationale.
Protectia statutului personalului navigant reprezinta un deziderat al societatii europene contemporane de la care nici un stat nu se poate sustrage.


Cum puteti justifica raspunsul dvs. privind referirea la Curtea Europeana a Drepturilor Omului, fara sa fiti informata despre faptul ca in marea majoritate a statelor Uniunii Europene, pensia de serviciu face obiect distinct al unor reglementări speciale, avându-se în vedere normele de drept internaţional mai sus enumerate şi ţinând seama de :
- specificul activităţii ;
- rolul şi importanţa (raspunderea) socială a muncii in aviatie ;
- riscurile profesionale la care este expus personalul navigant .
Reglementări naţionale specifice distincte privind personalul navigant, cuprinse în legi speciale, în sensul celor de mai sus există de multă vreme în ţări ca Marea Britanie, Portugalia, Italia, Elveţia, Ungaria, Slovenia, Germania, Turcia,etc.
În toate ţările Uniunii Europene este prevăzută prin constituţie obligativitatea statului de a garanta personalului navigant, odată cu retragerea din activitate, plata unei pensii al cărei nivel să fie cât mai apropiat posibil de acela al ultimei remuneraţii, fixându-se pensii reprezentând 75-80% din această ultimă remuneraţie.

Conform juristprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului, voi cita în cele ce urmează câteva din deciziile CEDO de la Strasbourg şi ale satelitţii de Justiţie a Comunităţii Europene de la Luxembourg, observând că practica acestor instanţe este unanimă şi constantă privind statutul deosebit al unor categorii profesionale deosebite, importanţa socială aparte a muncii lor, independenţa economică a acestora, modul în care statele sunt datoare să reglementeze distinct salariile şi pensiile acestor categorii profesionale, cumulul pensiei cu salariul, neretroactiviatea legii şi intangibilitatea drepturilor câştigate.
Astfel :

În cauza Akdeejeva v.Letonia (2007), Curtea Europeană a Drepturilor Omului a obligat statul pârât la despăgubiri, stabilind că este încălcat art.6 din Convenţie şi art. 1 din Protocolul nr.1 în cazul în care se procedează la recalcularea în minus a pensiei, dat fiind că este vorba despre un drept câştigat ;

În speţa Muller v. Austria, precum şi în numeroase alte speţe similare, s-a decis constant în sensul că „o reducere substanţială a nivelului pensiei ar putea fi considerată ca afectând substanţa dreptului de proprietate şi chiar a însăşi dreptului de a rămâne beneficiar al sistemului de asigurare la bătrâneţe.”

Deasemeni o discuţie aparte a fost facută la nivelul CEDO şi la cel al CJCE asupra noţiunilor de „bun patrimonial” şi de „speranţă legitimă”.
În conformitate cu art.14 din Convenţia pentru interzicerea discriminării şi art. 1 din Protocolul 1 referitor la protecţia proprietăţii, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut că „noţiunea de bun înglobează orice interes al unei persoane de drept privat ce are valoare economică, astfel încât dreptul la pensie şi, evident, dreptul la salariu sunt asimilate dreptului de proprietate” (cauza Buchen versus Cehia).

Din această perspectivă, apare ca fiind evident că pensia de servicu, aşa cum a fost reglementată (legea organica 223/2007) şi având cuantumul stabilit prin lege, constituia un „drept de proprietate” în sensul Convenţiei şi a Protocoalelor adiţionale, iar reducerea prin recalculare a acestui drept a echivalat cu o expropiere.

Referitor la înţelesul noţiunii de „speranţa legitimă”, s-a statuat în numeroase soluţii de speţă că această noţiune trebuie înţeleasă şi interpretată ca avându-şi temeiul în dreptul cetăţeanului la coerenţă şi siguranţă legislativă, astfel ca, în temeiul legii, acesta să îşi poată valorifica, păstra şi apăra drepturile. Cu alte cuvinte, este vorba de concretizarea pricipiului constutiţional, propriu oricărui stat de drept, privind supremaţia legii.

Oricare pilot, în funcţie la acest moment ori deja pensionar, are o firească „speranţă legitimă” privind stabilitatea şi coerenţa legislativă, astfel încât să poată beneficia neângrădit de drepturile legal dobândite privind indemnizaţia, respectiv pensia cuvenită, cu precizarea ca acestea ţin intrinsec de însăşi cariera de pilot. La intrarea în aviatie, acceptând şi asumându-şi de bună voie multitudinea de riscuri, restricţii şi interdicţii incumbate de cariera, tânărul are, în parţială compensare, „speranţa legitimă”, izvorâtă din LEGE, că va fi remunerat la un nivel corespunzător rolului, dificultăţii şi importanţei sociale a muncii sale, precum şi că la finalul unei cariere, Statul, a cărei forţă a reprezentat-o, îi va asigura o pensie deasemenea stabilă şi corespunzătoare.
Se poate observa, aşadar, că reducerea drastica a pensiei nesocoteşte total – fie din vinovată necunoaştere, fie din incalificabilă nepăsare - noţiuni de principiu şi de esenţă ale civilizaţiei juridice europene, ce sunt de multă vreme, amplu şi repetat clarificate şi încetăţenite la nivelul practicii CEDO şi CJCE.

Fara sa va jignesc va reamintesc ca nu trebuie să fi jurist pentru a pricepe cele mai sus arătate.
Trebuie doar să aveti bună intenţie, bună credinţă şi bun simţ elementar – nimic mai mult. Apoi, înţelegerea logică vine de la sine.
Într-un stat care îşi respectă propria-i Constituţie, care acceptă principiul supremaţiei legii, neretroactivitatea legii civile şi intangibilitatea drepturilor câştigate, predictibilitatea şi stabilitatea raporturilor juridice, precum şi normele de drept internaţional public la care statul a aderat de bună voie şi necondiţionat, o asemenea diminuare a pensiei aviatorilor NU mai poate fi continuata.
Dacă actualii ca si fostii guvernanti nu vor înţelege la timp că România este definită şi considerată ca fiind stat de drept cu reguli clare şi legislaţie coerentă - adică un stat european, membru al UE şi dator la respectarea regulilor comunitare - ma voi vedea nevoit să solicit, conform regulilor europene, apărarea şi respectarea drepturilor noastre, cu antrenarea directă şi nemijlocită a răspunderii patrimoniale şi morale a celor vinovaţi de această stare de fapt.

Si fiindca tot ati facut referire la Comunitatea Europeana, o sa revin, amnintindu-va ca:
- Legislaţia comunitară europeană, Pilonul I, Directiva nr.79/7/CEE, privind principiul egalităţii de tratament, ce este actualmente corect reflectat în Legea 223/2007, dar care a fost incalcata prin abrogarea unor articole legale de pensia de serviciu ;
- Legislaţia comunitară europeană, Pilonul al II-lea, Directiva nr.86/378/CEE, modificată prin Directiva nr.96/97/CEE, privind aplicarea principiului egalităţii în schemele ocupaţionale de securitate socială, care acoperă sectorial şi legile speciale de pensii.
Conform acestor două Directive cu caracter obligatoriu pentru toate statele membre ale Uniunii Europene, criteriile decisive pentru încadrarea într-un sistem de securitate socială ca sistem ocupaţional sunt :
- să se refere la o categorie particulară de lucrători ;
- să fie direct legată de perioada de serviciu ;
- pensia să fie calculată prin raportare la ultimul salariu al lucrătorului.
Este lesne de observat din cuprinsul mai sus arătat al celor două Directive - obligatorii pentru Statele membre al Uniunii Europene - că situaţia celor ce îndeplinit cumulativ condiţiile de pensionare, conform normelor legale, este perfect încadrată în acest text, si a fost total contrară legislaţiei europene prin modificarea statututului sub acest aspect (ordonantele boc-basecu).

Nu trebuie uitat că Guvernul României a fost atenţionat prin Raportul de consultare din 31.01.2007 al Comisiei Europene, prin care, citez, „se atrage atenţia asupra faptului că, pentru legislaţia neconformă Directivelor comunitare, Comitetul Miniştrilor va transmite României scrisori de notificare oficială, declanşând, astfel, acţiunea de neândeplinire a obligaţiilor de Stat membru al U.E.” ;
Recunoaşterea dreptului la pensie de serviciu nu este în contradicţie cu principiul unicităţii prevăzut de art. 2 lit. ,,a” din proiectul de lege asupa căruia discutăm.

Carta Sociala Europeana revizuită, adoptată la Strasbourg la 3 mai 1996 şi ratificată de România prin Legea nr. 74/03.05.1999, în anexa intitulată ,,Câmpul de aplicare a Cartei sociale europene revizuite în privinţa persoanelor protejate” prevede că ,,o diferenţă de tratament pe un motiv obiectiv şi rezonabil nu este considerată discriminatorie”.
Statutul restrictiv al pensionarilor aviatorilor, este în mod neindoielnic, un veritabil astfel de motiv, care poate permite menţinerea reglementării pensiei acestora în forma initiala.
De aici, prin coroborarea tuturor celor mai sus arătate, rezulă concluzia evidentă că abrogarea prevederilor din Legea nr. 223/2007 privind reglementarea pensiilor de serviciu este nu numai vădit neconstituţională, ci şi de natură să încalce în mod grosolan norme de drept internaţional public asumate prin validarea de către Parlament, devenite legislaţie internă şi având caracter de obligativitate pentru Statul român ;

Fiindca tot suntem in domeniul legislatiei va mai reamintesc ca:
Art.22 :”Dreptul la viaţă, precum şi dreptul la integritate fizică şi psihică ale persoanei sunt garantate”, coroborat cu
Art.31. alin 2 : „Autorităţile publice, potrivit competenţelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes personal”.

Urmare a josnicei şi intensei campanii de mediatizare a ceea ce Guvernul României, prin persoana primului ministru boc şi cea a ministrului muncii, mihai seitan şi-au îngăduit nepermis să numească „pensii nesimţite”, s-a ajuns, ca piloti pensionari să fie terorizaţi psihic – ca urmare directa a dezinformării deliberate, sistematice şi condamnabile, având ca efect asmuţirea populaţiei paupere împotriva pensionarilor.
S-a minte cu cinism, de la cele mai înalte niveluri (deliberat ori din nepricepere ?!?) atunci când se afirmă că pensiile foştilor piloti sunt cele care grevează bugetul de pensii, omiţându-se a se spune lucruri esenţiale, şi anume :
- că foştilor piloti li s-au perceput, sume considerabile cu titlu de impozite, avînd astfel contribuţii însemnate la bugetul de de stat şi la cel de pensii al statului român plus contributia la pensie suplimentara;
Guvernul boc a clamat eliminarea tuturor pensiilor care nu se bazează pe principiul contributivităţii şi a anunţăt triumfal economii la buget de peste 800 de milioane de euro.
În realitate, impactul diminuării pensiilor de serviciu asupra bugetului asigurărilor sociale de stat, a fost cel mult marginal. Potrivit Casei Naţionale de Pensii, la nivelul lunii august 2009, în România existau doar 1576 de pensionari proveniţi din personalul navigant, in prezenf fiind in jur de 1200.

A fost trecută sub tăcere în mod deliberat una din principalele cauze ale deficitului bugetului de pensii, şi anume uriaşele restanţe, acumulate în ani, pe care diverse entităţi economice, de stat sau private, le au de plătit în contul bugetului asigurărilor sociale. Modul în care pot şi trebuie să fie recuperate, măcar parţial, aceste datorii către Stat nu este facil, dar asta nu este treaba cetăţeanului, ci a Guvernului.
Constat, însă, că este mult mai facil să fie minţiţi bieţii pensionari amărâţi, inoculându-li-se acestora ideea falsă că pensiile lor nu mai pot să fie plătite din cauza „pensiilor nesimţite” !
Si Guvernul din care faceti parte, mentine situatia de fapt.

Iată, aşadar, cum opinia publică a fost grav dezinformată – prin minciună sau prin omisiune – , iată cum s-a ajuns la manipularea conştiinţei publicului şi la instigare împotriva pensionarilor ! Am ajuns, astfel, să fim arătaţi populaţiei sărăcite şi flămânde drept nişte monştrii nesătui, care iau ultima bucată de pâine de la gura orfanilor şi a săracilor ! Mai rămâne doar să fim scoşi în piaţa publică şi să fim omorâţi prin lapidare !

Fiind pus, fără vină, in faţa unei asemenea realităţi incredibile şi revoltătoare, sunt nevoit să ma întreb, să întreb Parlamentul României, Guvernul Romaniei şi să adresez neântârzitat aceeaşi întrebare, neechivocă şi directă, către toate forurile europene competente: în ce mod este garantat astăzi în România dreptul la viaţă, la integritate fizică şi psihică, ca şi obligaţia de infomare corectă ? Ce reprezintă pentru fostii si actualii guvernanţi români Constituţia României şi normele europene ? Se pare că NIMIC, fapt ce nu poate fi trecut cu vederea !

Mai doriti argumente ?
Nu sunt jurist, dar va pot scrie volume intregi privind incalcarea legislatiei in cazul pensiilor aviatorilor.

In concluzie (sa nu uitam despre ce am scris):
- Pensia nu este un venit ci o creanta asupra statului, conform solutiilor date de CEDO.
- Pensia este un drept castigat, conform Conventiei pentru drepturile omului, Protocolul 1, Art. 6;
- Pensia constituie un drept patrimonial, conform Conventiei pentru drepturile omului, Protocolul 1, Art. 1.
- Asimilata dreptului de proprietate, pensia nu poate fi diminuata (prin “recalculare”, spre exemplu) nici confiscata, conform Tratatului de la Lisabona, Art. 45, Cartei Drepturilor Fundamentale a UE, Art. 17, Declaratiei Universale a Drepturilor Omului, Art. 17, pentru ca nu se poate aduce atingere dreptului de proprietate.
- Diminuarea pensiei prin OG-uri anticonstitutionale si antieuropene constituie un caz de DISCRIMINARE, conform Conventiei pentru drepturile omului, protocolul 1, Art. 6.
- Persoanele in varsta au asigurat dreptul la securitate si asistenta sociala, la o viata demna si independenta – conform Cartei Drepturilor Fundamentale a UE, Art. 25 si Art. 34 si Declaratia Universala a Drepturilor Omului, Art. 25.
- Orice cetatean are dreptul la o buna administrare, conform Cartei Drepturilor Fundamentale a UE, Art. 41.
- Drepturile si libertatile castigate nu pot fi desfiintate, conform Declaratiei Universale a Drepturilor Omului, Art. 30.
- In situatia noastra a pensionarilor din aviatie, UE trebuie sa intervina pentru reparatiile necesare, conform Cartei Drepturilor Fundamentale a UE, Art. 41, iar legislatia europeana prevaleaza aberatiilor legislative basesciene.

In incheiere va multumesc pentru urarile de sanatate, chiar am nevoie de ele sa nu o iau “razna” cu birocratia si felul in care cei din conducerea actuala a tarii ne trateaza.

Cu stima,

Simi

 (30 Aprilie 2013, 03:36)

Raspunsul nu l-am gasit, dar l-am simtit.