Republica lucrare socio-politica scrisa de Platon aprox.in anul 360 i.e.n.

Cele patru injustiții și regresia guvernului

Platon acordă o importanță majoră Statului Ideal în cartea sa. Platon vorbește despre patru forme greșite de guvernări : timocrația, oligarhia, domocrația și tirania (despotism).

TIMOCRAȚIA Socrate definește timocrația ca o societate condusă de oameni care iubesc onoarea. El crede că această formă de guvernare rezultă din urmașii părinților care au alte mentalități compoziționale. Onoarea, baza acestei forme de guvernare strălucită duce la dorințe de posesiuni și bunăstare.

OLIGARHIA Aceste tentații creează o confuzie între statutul economic și onoarea care este responsabilă pentru ieșirea din oligarhie. În Cartea a VIII a Socrate sugerează că avuția nu o să ajute un pilot să-și navigheze propria navă. Aceasta injustiție împarte lumea în săraci și bogați, ceea ce creeaza un mediu pentru criminali și hoți de ieșire. Cei bogati complotează împotriva celor săraci și vice-versa.

DEMOCRAȚIA Atât timp cât împărțirea socioeconomică crește așa cresc și presiunile între clasele sociale. De la conflictele ce provin din asemenea tensiuni democrația înlocuiește oligarhia, urmându-i. Săracii sunt înfrânți de oligarhii neexperimentați și în curând democrația va aduce libertați și libertate cetățenilor.

TIRANIA Libertătile excesive date cetățenilor dintro democrație, duc la tiranie, cea mai violentă formă de guvernare. Aceste libertăți împart oamenii între clase socioeconomice : dominantă, capitalistă și muncitorească. Tensiunile dintre clasă dominantă și capitalistă, forțează clasă muncitorească să caute protecție în libertățile democratice. Ei investesc toată puterea lor în demagogul lor democratic, care în schimb devine corupt din cauza puterii și devine un tiran. Cu un anturaj mic, susținători care îi asigură protecție. Ironic, Statul Ideal schițat de Socrate seamănă cu tirania.
Am vrut sa mai discutam si despre altceva....

Cu stima aceeasi....

Gandirea psihologică a lui Platon

„Tânărul nu-i în stare să judece ce e alegoric şi ce nu, ci orice părere primeşte el, îi va rămâne neştearsă şi neschimbată. De aceea, fără îndoială, trebuie făcut tot posibilul ca ceea ce aud (tinerii) pentru întâia oară, să fie expus cât mai frumos şi să se refere la virtute”. (Platon)

cu stima aceeasi...

"până când, însfârşit, Catilina vei abuza de răbdarea noastră? Cât timp nebunia asta a ta îşi va mai
bate joc de noi? Până când se va dezlănţui îndrăsneala ta neînfrînată? Nu te-au mişcat
oare nici garda de noapte a Palatinului, nici străjile oraşului, nici teama poporului,
nici adunarea grabnică a tuturor oamenilor de bine, nici acest loc foarte apărat,
destinat şedinţei senatului, nici chipurile şi privirile senatorilor? Nu înţelegi că
planurile tale sunt date pe faţă? Nu vezi tu că, după ce toată lumea a aflat-o,
conspiraţia ta e pironită în lanţuri? Care dintre noi crezi că nu ştie ce-ai făcut azi-
noapte, ce-ai făcut noaptea trecută, unde ai fost, pe cine ai convocat, ce hotărâri ai
luat? O, timpuri! O, moravuri!" sau in latina "O ,tempore! O ,mori!

cu stima aceeasi...[b]

"Fara filosofie , sufletul iti este bolnav."
Seneca - Scrisoarea XV catre Lucilius
Cu stima aceeasi...

Republica este un dialog dramatic, nu un tratat. Socrate construiește o serie de mituri, minciuni nobile, ca să facă să pară un oraș că este just, iar aceste condiții moderează viața în comunități. Socrate definește justiția ca « munca la care el este cel mai potrivit » și « fiecare să își facă propiul negoț, să nu fie sclavul societații » (altfel spus fiecare este liber să își aleagă ce vrea în viața) și continuă spunând că justiția susține și perfecționează trei virtuți: Temperament, Întelepciune și Curaj. Socrate nu include justiția ca o virtute în societate, sugerând că dreptatea nu există în sufletul omului, ci este un rezultat al sufletului « disciplinat ». Ca rezultat al acestei concepții, automat separă oamenii în trei categorii: în soldați, producatori și conducători. Dacă un conducător este capabil să creeze legi bune, soldații să le apere, iar producătorii să se supună autoritaților, atunci societatea este justă.

Cu stima aceesi...

"Filosofia trebuie sa ne ocroteasca. Ea ne va indemna sa ne supunem cu bucurie divinitatii, sau cu demnitate soartei; ea iti va spune sa asculti de porunca zeului sau sa suferi intamplarea”.

Sunteti de acord cu aceasta afirmatie ?

Cu stima aceeasi....

Eveniment din timpul razboaielor greco-persane (medice). In 490 regele persan Darius I organizeaza a doua sa expeditie in Europa, cu scopul consolidarii stapanirii sale in Tracia si pedepsirii Atenei care sprijinise rascoala antipersana a oraselor grecesti din Asia Mica (494493 i.H.). Consiliul regal persan a hotarat concentrarea atacului militar impotriva Atenei, dupa traversarea Marii Egee. Armata persana, condusa de Datis si Artaphernes, formata din 600 de corabii, a debarcat in golful Maraton. Armata ateniana era condusa de strategul Miltiades si sprijinita de un corp militar trimis in ajutor de cetatea Plateea. In armata de aproximativ 9 000 de oameni lupta si marele poet Eschil. Victoria stralucita obtinuta de atenieni este si astazi marcata in intrecerile sportive moderne prin proba de maraton, instituita in amintirea curajosului soldat atenian care a strabatut in fuga distanta de aproximativ 42 km ce despartea Maraton de Atena pentru a anunta infrangerea persilor.

Ma gandeam ca s-ar putea sa va intereseze

Cu stima aceeasi...