vreau sa fiu stewardesa

Scris de **Admin** Vin 18 Aug - 17:50

Ce salariu câştigă un însoţitor de zbor. Povestea unei foste stewardese care a decis să renunţe după trei ani şi jumătate petrecuţi la bord şi care acum îi pregăteşte pe alţii să treacă de interviurile de recrutare ale companiilor aeriene

4 dec 2016Ziarul Financiar.
Dintre cei 5.000-6.000 de candidaţi prezenţi la cele 15 sesiuni de interviuri de recrutare organizate anul acesta de companiile aeriene din Orient, precum Emirates, Qatar Airways sau Oman Air, doar 150 au fost aleşi, a spus la ZF Live Cristina Toader, fostă stewardesă.

„Când pleci în Orient trebuie să ştii foarte bine la ce să te aştepţi, în exterior pare un job glamour, cosmopolit, stai la hoteluri, vezi toată lumea. Am stat în locuri în care stăteau Madonna sau Prince, am văzut peste 80 de ţări, însă când avionul este cu uşile închise nu mai este atât de uşor. Înăuntru pasagerul este cel mai important, se acumulează oboseală foarte mare, pasagerii nu sunt cei mai drăguţi întotdeauna”, a spus Cristina Toader, care este în prezent trainer în cadrul cursului „Cum ajungi stewardesă?”, prin intermediul căruia a pregătit 300 de candidaţi care doresc să devină însoţitori de zbor să treacă de interviurile de recrutare ale companiilor aeriene. Preţul unui curs este de 300 de lei şi durează o zi.

Cristina Toader are o experienţă de trei ani şi jumătate ca stewardesă la Wizz Air şi Emirates şi peste 3.500 de ore de zbor, însă a decis să vină în România şi să rămână aici. Din ce în ce mai mulţi tineri îşi doresc să devină însoţitori de zbor, iar accesibilitatea pentru acest job a crescut odată cu extinderea companiilor aeriene, mai ales pentru că unele dintre acestea asigură trainingul gratuit.

La Emirates, o stewardesă poate câştiga un salariu de 2.000-2.500 de euro net pe lună. Salariul de bază este de 1.000 de euro, la care se adaugă orele de zbor şi diurnele, în funcţie de destinaţii, iar astfel poate ajunge la 2.500 de euro.

Pe de altă parte, dacă alegi să fii stewardesă pentru aviaţia privată, la „private jet”, poţi ajunge să câştigi 4-5 mii de euro pe lună, a mai spus Cristina Toader.

„În Orient se pune bază pe multiculturalism. Într-un echipaj de 18 persoane sunt oameni din toată lumea, dar mai mereu găseşti doi români, pentru că sunt adaptabili, răbdători, nu cer foarte multe, pentru ei salariul de 2.500 de euro este mare. La Emirates eram 600 de români din 20.000, eram în top 10 ca naţionalităţi.” Din cei 600 de români, 500 erau fete şi 100 băieţi, mai spune ea.

Ca însoţitor de zbor, însă, petreci destul de mult timp în condiţii cu oxigen puţin, care pe termen lung are urmări asupra organismului.

„Aveam zboruri şi de 16 ore, în condiţii cu oxigen puţin, presiune indusă, iar organismul suferă destul de mult. După un duty de 20 de ore, nu te mai simţi aşa de încântat, vrei doar să te odihneşti”.

După un zbor lung, de exemplu, spre SUA, însoţitorii de zbor au la dispoziţie 55 de ore de odihnă, cu hotel şi cheltuieli incluse, timp în care pot face tot ce îşi doresc, respectând, însă, anumite reguli, cum ar fi faptul că nu au voie să se deplaseze într-un loc aflat la o distanţă mai mare de 90 de minute de hotel, adaugă Cristina Toader.

Ea mai spune că înainte de aurca la bordul unui avion, însoţitorii de zbor învaţă, pe parcursul trainingului, care durează şapte săptămâni, noţiuni de securitate, prim-ajutor sau customer service.

În ce priveşte cei mai „pretenţioşi” şi cei mai puţin pretenţioşi pasageri, ca naţiuni, fosta stewardesă spune că, din experienţă, indienii şi arabii sunt cei mai dificili, în timp ce asiaticii, filipinezii şi tailandezii sunt cei mai înţelegători. Totodată, românii se adaptează foarte uşor şi sunt civilizaţi în timpul zborului.

„Indienii şi arabii ridicau cele mai multe probleme, uneori începeai să îi serveşti în avion, iar doamnele nu îţi răspundau, îţi răspundea soţul, pentru că ele nu aveau voie să vorbească. Indienii nu mâncau orice, unii erau vegetarieni, iar astfel de mâncare nu exista pentru toată lumea. Aşa apăreau marile probleme”.

În timp ce companiile aeriene din Orient asigură trainingul pentru însoţitorii de zbor, după ce i-au angajat, ca să lucrezi în cadrul companiilor aeriene europene trebuie să plăteşti cursurile unei şcoli de aviaţie, cost care se ridică la 3.000 de euro.

Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească un însoţitor de zbor, în general, sunt: să aibă o înălţime de 212 cm pe vârfuri cu mâna ridicată (1,60 metri în cazul fetelor şi nu mai mult de 1,87-1,88 metri în cazul băieţilor), să ştie limba engleză la nivel avansat, să aibă minimum diplomă de Bacalaureat, să ştie să înoate, să nu aibă tatuaje la vedere sau semne distinctive, să nu aibă dioptrii mai mari de plus/minus 4 şi un zâmbet frumos, nu perfect.

În ce priveşte cel mai sigur loc din avion, Cristina Toader spune că acesta este spatele avionului. Din experienţa accidentelor aviatice care au avut loc, în spate au fost înregistraţi cei mai mulţi supravieţuitori, iar pe locurile din faţă, cei mai puţini, adaugă ea.

Ea recomandă, de exemplu, pentru un zbor la Londra compania aeriană British Airways, iar pentru Frankfurt Air France-KLM.

În cazul pasagerilor cărora le este frică de zbor, Cristina Toader spune că ar trebui ca aceştia să fie ţinuţi ocupaţi cu diferite activităţi, astfel încât să nu se mai gândească la zbor, iar dacă un pasager are un atac de panică, atunci el poate fi imobilizat cu cătuşe.

„Cele mai frumoase locuri pe care le-am vizitat au fost Sydney, Seychelles, Seattle. Coşmarul a fost orice zbor dus-întors către India, indienii cer foarte multe lucruri, sunt foarte gălăgioşi şi nu sunt înţelegători”.