Maimuta din Barbados

MAIMUTA din BARBADOS

La sfarsitul anului 1984 compania TAROM a inchiriat un TU-154 companiei Guyana Airways sa opereze din Georgetown in SUA ,la Miami si New York in Surinam la Panamaribo si in zona Caraibelor, in Trinidad Tobago la Port of Spain si la Barbados.
Pe 12 Ianuarie 1985 echipajul meu a fost planificat sa faca cursa Georgetown-Barbados-Georgetown. Cursa care dura aproximativ o ora si jumatate de zbor pana la Barbados o ora escala si inca o ora si jumatatea inapoi la Georgetown
Conform obiceiului ,m-am dus sa vad ce bagaje si marfa sunt la acel zbor si am vazut ca aveam ca marfa si vreo 20 de custi cu maimute vii.
Nu era ceva neobisnuit ,Guyana este un stat cu multa jungla si probabil exportul de animale salbatice era o afacere buna pentru ei.
In echipaj il aveam copilot pe Eugen Negoita care era in pregatire de comandant, navigator pe colonelul de aviatie Constantin Costache iar mecanic pe ing. Rica Ungureanu plus doi mecanici de sol care insoteau cursele.
Dupa decolare, la aproximativ o ora de zbor ,in timp ce vorbeam la radio, am simtit ca ma trage cineva de manseta pantalonului si am vazut prin semi-intunericul din cabina un cap de maimuta si instinctiv am scuturat de picior sa scap de ea.
Navigatorul, care la TU-154, are scaunul la mijloc intre cei doi piloti, a vazut si el ceva ce semana cu o fata de om dar nestiind ca avem maimute in avion s-a speriat si imi arata cu degetul spre picioarele mele si nu reusea sa scoata nici un cuvant.
Initial vazand fata navigatorului ,am izbucnit in ras , i-am explicat ca avem maimute la bord si i-am spus ca probabil una a iesit din cusca.
Dupa cateva minute, cand am inceput coborarea , maimuta a aparut din nou de data asta mult mai agresiva, mi-a sarit in brate.
Am cerut copilotului sa fie atent la pilotaj iar eu am incercat sa sa scap de ea.
A fugit de la mine si s-a bagat sub masuta mecanicului de bord, care la TU-154 are locul de munca lateral in spatele scaunului din dreapta.
Rica a ridicat picioarele pe masa , eu m-am asezat din nou in scaun si am cerut controlorului de trafic prioritate la aterizare ca am o situatie speciala la bord
Am fost intrebat ce s-a intamplat, i-am explicat si am primit instructiuni de a veni cat mai scurt la aterizare.
Am aterizat pe aeroportul Brigetown din Barbados , am primit instructiuni de rulaj intr-un loc special amenajat pentru cazuri de urgenta.
In timpul rulajului se tineau dupa noi 7-8 masini, de la pompieri de la salvare, de la granita, de la vama ,de la protectia mediului etc si am fost avertizat sa nu deschid usile avionului pana nu primesc instructiuni..
M-am conformat si dupa cateva minute am primit permisiunea de a deschide usile, am debarcat pasagerii iar cei de la handling au deschis calele sa descarce marfa si bagajele.
Intre timp noi in cabina am inceput sa cautam maimuta ,au venit autoritatile locale, le-am explicat ce s-a intamplat, au cautat si ei cu noi, dar tot nimic parca intrase in pamant.
Am luat legatura prin telefon cu inginerii nostrii de la Georgetown care tot incercau sa ne convinga ca este imposibil ca o maimuta sa poata ajunge din cala de bagaje in cabina de pilotaj.
Dupa vreo doua ore de cautari, stewardesele guyaneze isi dadeau coate si ne intrebau daca suntem siguri ca a fost ceva.
Situatia era jenanta iar noi nu eram departe de ridicol
Ce era si mai ciudat, la verificarea custilor date jos din avion ,am gasit o cusca goala dar pe eticheta lipita pe ea scria 12 bucati iar noi nu gaseam nicuna.
Am incercat prin studierea documentelor de transport ,sa vedem daca lipsea una sau 12 dar la numaratoarea maimutelor ramase in custi ,am constatat ca aveam 76 de maimute in timp ce pe acte erau 73 deci ar fi trebuit sa avem fie 72 daca lipsea una ,fie 61 daca au fost 12 .
Oricum orice calcul era inutil.
Intre timp cei de la Georgetown l-au intrebat pe exportator cate maimute au fost in custi.
Raspunsul primit a fost, ca nici el nu stie exact, dar stie ca intr-o cusca era o singura maimuta mai mare .
Se facuse intuneric si cu lanternele, am cautat din nou nu si am gasit nicio maimuta singura , ceea ce insemna ca in cusca pe care scria 12 bucati a fost de fapt una singura adica maimuta noastra .
Se innoptase ,eram de cateva ore pe platforma, pe avion erau puse mai multe reflectoare cand am auzit strigate afara
Aparuse maimuta sus, pe usa principala de intrare a avionului.
Speriata de strigate, a fugit in cabina de pasageri din fata ,a trecut printre picioarele negreselor noastre care au inceput sa tipe si sa sara pe scaune
Speriata s-a refugiat undeva in bucataria de la mijlocul aeronavei printre niste navete de sticle .
Unul din mecanici , a luat o manusa de cauciuc ,a incercat sa o prinda dar l-a muscat de mana.
Baiat curajos nu i-a dat drumul si cu mana plina de sange a scos-o afara
Cum maimuta se zbatea de zor, celalalt mecanic a incercat sa o bage intr-un container de aluminiu de catering  ,dar aceasta furioasa i-a smuls rama de la pantofi .
In final au lovit-o cu ceva in cap si asa au reusit sa o imobilizeze.
Nici acum dupa atata timp nu imi dau seama unde a putut sa se ascunda o maimuta de vreo 7-8 kg ca nu au gasit-o 6 oameni ce au cautat-o timp de 4-5 ore prin tot avionul .
Eu, cu toata agitatia, eram acum ingrijorat de situatia mecanicului.
Stiind ca maimuta provenea din jungla, imi era teama ca ar putea fi turbata.iar la Georgetown nici vorba de un vaccin antirabic ,asa ca am cerut comandantului de aeroport sa-mi dea o masina sa-l duc pe mecanic la un spital pentru vaccin.
Am plecat noaptea cu el la un spital din oras unde medicii mi-au spus ca pe insula lor nu au avut niciun caz de rabie si nu au asemena vaccin dar pot sa-i faca un antitetanos
I-a facut antitetanosul si ne-am intors la aeroport.
Cand ne-am intors hamalii tocmai incarcau custile cu maimute inapoi in avion sa le ducem in Guyana.
Motivatia lor a fost, maimutele trebuiau sa ajunga undeva in Europa si custile nu erau sigure pentru a fi trimise mai departe.
Am cerut sa le dea jos si le-am lasat la Barbados.
Am aflat intre timp ca cei de la aeroport au omorat maimuta si i-au trimis capul cu prima cursa in SUA pentru analize.
Cum avionul nostru era singurul avion al companiei iar a doua zi avea cursa la New York a trebuit sa ne intoarcem in aceasi noapte la Georgetown
Chiar daca cei de la Georgetown mi-au dat asigurari ca in cusca a fost o singura maimuta, pentru a nu avea surprize am dat instructiuni ferme stewardeselor ca, daca in zbor ar aparea si celelalte maimute sa nu permita sub nicio forma gruparea pasagerilor toti in fata sau toti in spate ca ne vom prabusi .
Nu s-a intamplat nimic totul a decurs bine la intoarcerea in Guyana .
Dupa cateva zile am primit si rezultatul analizelor , maimuta nu a fost turbata iar noi ne-am continuat zborul la contract .
Cand am venit la Bucuresti ,s-a auzit de aceasta poveste ,s-a scris in presa, am si acum ziarul cu povestea acestei intamplari..

Paul Bozga