taromistii

Ce mai scrie pe la ziar

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos

Ce mai scrie pe la ziar

Mesaj Scris de Simi la data de Lun 4 Feb - 16:51

Avocatul Poporului: Eliminarea pensiilor speciale s-a făcut ilegal


Potrivit unui raport al Avocatului Poporului, eliminarea pensiilor speciale s-a realizat prin încălcarea Constituţiei şi a provocat cheltuieli suplimentare la bugetul de stat.

“Temeiul constituţional al prezentului raport special îl constituie art. 53 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia – Restrângerea exerciţiului unor drepturi poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii. Faţă de acest principiu, actul de recalculare a pensiilor de serviciu s-a efectuat prin abatere de la textul din Constituţie”, se arată în raport.

Măsura de eliminare a pensiilor speciale (ale magistraţilor, parlamentarilor, militarilor) a fost luată de Guvernul Boc în anul în 2010, prin noua Lege a pensiilor, când s-a decis să existe un sistem unitar de pensii. Atunci, se justifica această măsura prin faptul că va scădea fondul de pensii. Fiind o perioadă de criza, “pensiile nesimţite” trebuia să fie eliminate.

De fapt, s-a făcut exact invers, efectul recalculării pensiilor a făcut ca pensia medie să crească cu aproximativ 30%, ceea ce a însemnat că fondul de pensii s-a încărcat cu un miliard de lei.

Avocatul Poporului recomandă pentru corectarea acestui lucru, o supraimpozitare cu 50% a pensiilor mai mari.

http://www.dcnews.ro/wp-content/uploads/2013/02/raport-avocatul-poporului.pdf



sursa:

http://www.dcnews.ro/2013/02/avocatul-poporului-eliminarea-pensiilor-speciale-s-a-facut-ilegal/

Simi

Mesaje : 35
Data de inscriere : 15/05/2011

Sus In jos

Re: Ce mai scrie pe la ziar

Mesaj Scris de Admin la data de Lun 4 Feb - 18:28

catre sfirsit interesante sinrt propunerile ROMÂNIA
AVOCATUL POPORULUI
RAPORT SPECIAL
privind consecinţele eliminării pensiilor de serviciu
Bucureşti, ianuarie 2013
I. SCOPUL RAPORTULUI SPECIAL
Printre drepturile fundamentale consacrate de Constituţie este şi dreptul la un nivel de trai decent, iar dreptul la pensie se poate constitui în garanţie specifică a acestui drept fundamental.
În situaţia de criză economică şi financiară cu care se confruntă statul, atât în ceea ce priveşte bugetul de stat, cât şi cel al asigurărilor sociale de stat, legiuitorul a stabilit o serie de măsuri în domeniul pensiilor, printre care se află şi cea privitoare la eliminarea pensiilor de serviciu.
În Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, a satelitţii Constituţionale, se arată că, potrivit Adresei înregistrate sub nr. 8.259 din 23 iunie 2010, transmisă de Guvern satelitţii Constituţionale, cu privire la impactul bugetar al adoptării Legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, aşa cum a fost el stabilit de ministrul de resort, economia totală pentru bugetul de stat rezultată din eliminarea pensiilor de serviciu ale personalului diplomatic şi consular, personalului aeronautic civil navigant şi nenavigant, funcţionarilor publici parlamentari, senatorilor, deputaţilor, magistraţilor, a personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti şi a personalului satelitţii de Conturi este de 170.198.380 RON. Cu privire la eliminarea pensiilor speciale din sistemul de apărare şi ordine publică, se arată că recalcularea va viza 155.842 de pensii şi că prin operaţiunea realizată se vor obţine "economii rezultate din recalcularea pensiilor mari şi foarte mari (cele care depăşesc suma de 3.000 lei).
Stabilirea şi detalierea modului în care se realizează ocrotirea dreptului fundamental la pensie se realizează prin lege. Legea însă nu poate fi desprinsă de dimensiunea socială a statului, astfel că reglementările pe care le conţine trebuie să dea expresie acestui caracter social, îmbinând interesele individului cu cele generale ale societăţii. Potrivit art. 1 alin. (3) din Constituţia României, România este stat social, în care drepturile şi libertăţile cetăţenilor reprezintă o valoare supremă.
2
Problemele create ca urmare a eliminării pensiilor de serviciu îndreptăţesc pe deplin o analiză specială a acestora. Acest raport special îşi propune să evidenţieze problemele cu care se confruntă o categorie de persoane care, prin modificările legislative aduse sistemului de pensii, au devenit vulnerabile, respectiv foştii beneficiari ai unor categorii de pensii de serviciu şi în egală măsură, să semnaleze practica neunitară şi contradictorie atât a autorităţilor abilitate cu aplicarea legii cât şi a instanţelor judecătoreşti. Totodată, raportul îşi propune ca prin prin recomandările formulate, să contribuie la îmbunătăţirea legislaţiei în domeniul pensiilor.
II. CADRUL LEGAL APLICABIL
În acest capitol vor fi prezentate prevederile legale care reglementează problematica abordată de raport, adică pensiile de serviciu.
Acte normative prin care au fost stabilite pensiile de serviciu
-
a) Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 748 din 14 octombrie 2002, cu modificările şi completările ulterioare;
-
b) Legea nr. 269/2003 privind Statutul Corpului diplomatic şi consular al României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 23 iunie 2003, cu modificările ulterioare (art. 29 si 52);
-
c) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 36/2003 privind sistemul de pensionare a membrilor personalului diplomatic şi consular, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 376 din 2 iunie 2003, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 595/2003, cu modificările şi completările ulterioare;
-
d) Legea nr. 179/2004 privind pensiile de stat şi alte drepturi de asigurări sociale ale poliţiştilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 din 31 mai 2004, cu modificările şi completările ulterioare;
-
e) Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.197 din 14 decembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare (art. 68, art. 681 alin. (2) si art. 682-684);
3
-
f) Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 763 din 12 noiembrie 2008 (art. 49-51);
-
g) Legea nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 25 mai 2009; art. 74-77, 80, 81 si 96);
-
h) Legea nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 481 din 18 iulie 2007 (art. 43-52 si 54);
-
i) Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea satelitţii de Conturi, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 282 din 29 aprilie 2009 (art. 49 alin. (4) şi art. 51 alin. (2).
Prevederile legale privind dreptul la pensie de serviciu din aceste acte normative au fost abrogate prin Legea nr. 263/2010.
Acte normative prin care au fost eliminate pensiile de serviciu
-
Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor;
-
Hotărârea Guvernului nr. 737/2010 privind metodologia de recalculare a categoriilor de pensii de serviciu prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor;
-
Hotărârea Guvernului nr. 735/2010 pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislaţiei privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, conform Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor;
-
Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice;
-
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor;
-
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, aprobată de Legea nr. 265/2011. 4
Prin Legea nr. 119/2010 şi prin ordonanţele de urgenţă mai sus menţionate a avut loc o modificare a regimului juridic al pensiilor speciale stabilite în baza legilor anterioare, acestea devenind pensii integrate sistemului public de pensii.
Trebuie subliniat faptul că la data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 s-a abrogat Hotărârea Guvernului nr. 737/2010, iar Hotarârea Guvernului nr. 735/2010 fost abrogată de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011.
Anterior abrogării celor două hotărâri de Guvern, magistraţii Secţiei de contencios administrativ a satelitţii de Apel Bucuresti au admis cererea Asociaţiei Pensionarilor din Serviciul Auxiliar din Instanţe şi Parchete de suspendare a aplicării Hotărârii de Guvern 737/2010, prin care se stabilea metodologia de calculare a pensiilor personalului auxiliar din justiţie. O hotărâre similară a fost luată de Curtea de Apel Cluj, cu privire la Hotarârea Guvernului nr. 735/2010, prin care a suspendat recalcularea pensiilor poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul penitenciar. Printr-o altă sentinţă, aceeaşi curte de apel a dispus anularea în parte a dispoziţiilor Hotarârii Guvernului nr. 735/2010.
Categoriile de pensii de serviciu desfiinţate în prezent, prin efectul actelor nornative mai sus menţionate, sunt:
a) pensiile militare de stat;
b) pensiile de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor;
c) pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea;
d) pensiile de serviciu ale personalului diplomatic şi consular;
e) pensiile de serviciu ale funcţionarilor publici parlamentari;
f) pensiile de serviciu ale deputaţilor şi senatorilor;
g) pensiile de serviciu ale personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă;
Reglementări internaţionale cu incidenţă în domeniu
-
prevederile art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale;
-
prevederile art. 17, art. 23 pct. 3 şi art. 25 pct. 1 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului; 5
-
art. 1, art. 17 alin. (1), art. 25, art. 34 alin. (1) şi art. 52 alin. (1) şi (3) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.
Notă
Reglementările legale care au condus la eliminarea pensiilor speciale au făcut obiectul controlului de constituţionalitate în repetate rânduri, iar în urma exercitării acestui control, Curtea Constituţională a constatat constituţionalitatea dispoziţiilor atacate, cu următoarele excepţii:
Prin Decizia nr. 873 din 25 iunie 2010, referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial cu numărul 433 din data de 28 iunie 2010, Curtea Constituţională a constatat că dispoziţiile art. 1 lit. c) din Legea privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor sunt neconstituţionale, în raport cu prevederile art. 124 alin. (3) şi art. 132 alin. (1) din Constituţie.
Prin Decizia nr. 297 din 27 martie 2012, referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor şi art. 196 lit. j) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial cu numărul 309 din data de 9 mai 2012, instanţa de contencios constituţional a constatat că dispoziţiile art. 1 lit. h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor şi art. 196 lit. j) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt neconstituţionale în măsura în care se aplică şi consilierilor de conturi.
Ca efect al acestor decizii, magistraţii şi consilierii satelitţii de Conturi au păstrat pensiile de serviciu.
Modificările legislative au vizat doar cuantumul pensiei de serviciu la care beneficiarii acesteia erau îndrituiţi, condiţiile de pensionare specifice pensiilor speciale rămânând în vigoare.
Caracterizarea pensiilor de serviciu
Potrivit statutelor speciale reglementate prin actele normative menţionate anterior şi care au rămas în vigoare, există o serie de condiţii specifice pe care trebuie să le îndeplinească o persoană pentru a dobândi calitatea de pensionar.
6
Dincolo de diferenţele date de statut, natura specială a pensiei de serviciu, generic privită, în raport cu pensia obţinută în sistemul general de pensionare, este dată de cele două componente ale sale, contributivă şi necontributivă, ultima reprezentând suplimentul financiar acordat de stat.
III. CAZUISTICĂ
În cadrul activităţii desfăşurate, instituţia Avocatul Poporului a primit numeroase plângeri din partea foştilor beneficiari ai diferitelor categorii de pensii speciale, formulate atât în nume propriu, cât şi prin asociaţiile profesionale constituite de aceştia.
Sesizările primite indică existenţa unei situaţii de nemulţumire la nivel naţional. Autorii acestor petiţii apreciază că textele legiferate sunt, din mai multe puncte de vedere, neconstituţionale, discriminatorii, vădit nelegale şi date cu încălcarea gravă a normelor obligatorii adoptate de Uniunea Europeană, cu nesocotirea jurisprudenţei satelitţii Constituţionale a României, a satelitţii Europene a Drepturilor Omului şi a satelitţii Europene de Justiţie, precum şi a normelor de tehnică legislativă.
În unele petiţii s-a subliniat că invocarea aplicării stricte a principiului contributivităţii tuturor pensiilor de serviciu este contrazisă de menţinerea unora dintre acestea, ca atare şi de soluţiile adoptate în cazul pensiilor militare de stat, al pensiilor de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor şi al pensiilor de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea. Astfel, s-a susţinut că pentru primele două aceste categorii, cuantumul pensiilor recalculate este egal cu cel al pensiei de serviciu şi chiar mai mare, deşi nu au plătit contribuţiile de asigurări sociale în perioada activă.
De asemenea, a fost criticat termenul de numai 20 de zile acordat pensionarilor vizaţi de Ordonanţa Guvernului nr. 59/2011, prevăzut de art.1 alin. (3), pentru depunerea dovezilor din care rezultă alte date şi elemente decât cele existente la dosarul de pensie, care se au în vedere la stabilirea stagiului de cotizare şi a punctajului mediu anual. Prin comparaţie, termenul de revizuire pentru pensiile militarilor a fost de 12 luni.
Nu în ultimul rând, a fost criticată însăşi adoptarea Ordonanţei de urgenţă nr. 59/2011, în sensul că scopul real al adoptării acesteia a fost acela de a limita în timp
7
efectele hotărârilor judecătoreşti privind deciziile de recalculare a pensiilor emise în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 737/2010.
Un alt aspect reieşit din petiţii se referă la lipsirea de efect a hotărârilor judecătoreşti de suspendare a Hotărârii Guvernului nr. 737/2010 sau de anulare a deciziilor de recalculare a pensiilor de serviciu.
Faţă de aprecierile făcute, autorii petiţiei au solicitat ca Avocatul Poporului să facă demersurile necesare şi impuse de situaţia expusă, în virtutea atributelor conferite de Constituţie şi de Legea nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru a se pune capăt tratamentului abuziv şi discriminatoriu la care sunt supuse aceste categorii de pensionari.
Elementele desprinse din sesizările primite vizează, sintetic, următoarele aspecte:
-
verificarea constituţionalităţii Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, a Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor.
-
modificarea şi completarea Legii nr. 119/2010, a Legii nr. 263/2010, a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011, în sensul de a se introduce o normă similară celei cuprinse în art. 180 alin. (7) din Legea nr. 19/2000, abrogată de Legea nr. 263/2010. Potrivit acestui articol “În situaţia în care cuantumul pensiilor stabilit conform alin. (6) este mai mic decât cel stabilit în baza legislaţiei anterioare, se păstrează în plată cuantumul avantajos.”
-
întocmirea unui raport despre gravele încălcări ale principiilor de drept create de Legea nr. 119/2010 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011, mai precis al unicităţii şi egalităţii de tratament, şi inadvertenţele dintre aceste acte normative;
-
deficienţe în activitatea caselor de pensii de revizuire a pensiilor de serviciu şi de punere în executare a unor hotărâri judecătoreşti.
-
jurisprudenţa neunitară în materia recalculării pensiilor de serviciu. 8
IV. ASPECTE PRIVIND ACTIVITATEA CASELOR DE PENSII ŞI JURISPRUDENŢA ÎN DOMENIUL REVIZUIRII PENSIILOR DE SERVICIU
Din analiza şi evaluarea aspectelor prezentate în Capitolul III al acestui raport, s-a conturat concluzia că, într-o măsură semnificativă, problemele referitoare la eliminarea pensiilor de serviciu sunt generate de dispoziţiile Legii nr. 119/2010, ale Legii nr. 263/2010, respectiv ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011.
Unele aspecte privesc practici administrative defectuoase şi practica judecătorească.
Principalele disfuncţionalităţi administrative semnalate în activitatea caselor de pensii vizează superficialitatea revizuirii pensiilor, în sensul neluării în considerare a tuturor documentelor care atestă veniturile salariale realizate şi contribuţiile la fondul de pensii, aceasta şi pe fondul termenelor scurte pentru revizuire şi a numărului mare de pensii supuse recalculării/revizuirii, dar şi tergiversarea punerii în executare a hotărârilor judecătoreşti prin care s-au anulat deciziile de revizuire a pensiilor şi s-au menţinut în plată pensiile de serviciu.
Urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 119/2010 şi a emiterii deciziilor de recalculare a pensiilor de serviciu, practica judiciară internă s-a confruntat cu un număr mare de cauze, pronunţându-se soluţii atât în primă instanţă, cât şi în recurs. Reglementările legale succesive, adică cele două hotărâri de Guvern şi cele două ordonanţe de urgenţă, deja expuse, au sporit confuzia, au făcut ca numărul proceselor să crească şi au favorizat dezlegarea diferită a unor cauze similare sau chiar identice.
Cu titlu de exemplu, redăm situaţia membrilor Asociaţiei funcţionarilor publici parlamentari pensionari „LEGIFER”, reieşită din datele comunicate instituţiei Avocatul Poporului de asociaţie. Dintre cei 180 de membri, trei contestatari au fost repuşi în drepturi de Curtea de Apel Bucureşti, recunoscându-li-se în continuare natura juridică a pensiei de serviciu, altor trei contestatari instanţa le-a stabilit o pensie de serviciu diminuată cu 25%, iar celorlalţi 174 de contestatari li s-au respins cererile, deşi au depus contestaţii similare, motivate similar şi susţinute de aceiaşi avocaţi, fiind judecate de aceleaşi instanţe şi chiar de aceleaşi complete.
Cel puţin până la apariţia Deciziei nr. 29 din 12 decembrie 2011 cu privire la recursurile în interesul legii declarate de procurorul general al Parchetului de pe lângă 9
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de colegiile de conducere ale satelitţilor de apel Braşov, Cluj, Craiova şi Galaţi privind aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 119/2010, raportat la art. 20 alin. (2) din Constituţie, art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia europeană a drepturilor omului şi art. 14 din Convenţie, referitoare la recalcularea pensiilor prevăzute de art. 1 din lege, în problematica litigioasă în discuţie s-a conturat opinia majoritară că măsurile dispuse în baza Legii nr. 119/2010 sunt nelegale, astfel că au fost admise contestaţiile şi au fost anulate deciziile de reclaculare a pensiilor.
Din datele furnizate de satelitţile de apel instituţiei Avocatul Poporului reies o serie de aspecte cu relevanţă în contextul prezentării jurisprudenţei în domeniul recalculării pensiilor de serviciu. Deşi aplicaţia ECRIS folosită de instanţe nu a permis evidenţierea distinctă a dosarelor având ca obiect recalculare, respectiv revizuire pensii de serviciu, astfel că nu a putut fi comunicat numărul acestor cauze, satelitţile de apel au încercat să transmită, în sinteză, situaţia acestor dosare.
Astfel, datele comunicate pun în evidenţă existenţa unei practici neunitare mai ales la nivelul tribunalelor ca instanţe de fond şi în măsură mult mai mică la nivelul satelitţilor de apel care, ca instanţe de recurs, în majoritatea cazurilor au pronunţat decizii de respingere a contestaţiilor.
Un aspect deosebit de important reliefat de satelitţile de apel îl reprezintă momentele care au marcat reconsiderarea jurisprudenţei în domeniul recalculării pensiilor de serviciu.
În acest sens, au fost evocate Decizia nr. 29/2011 pronunţată pe calea recursului în interesul legii de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Decizia de inadmisibilitate a satelitţii Europene a Drepturilor Omului din 7 februarie 2012, pronunţată în cauzele conexate nr. 45.312/11, nr. 45.581/11, nr. 45.583/11, nr. 45.587/11 şi nr. 45.588/11, prin care s-a constatat neîncălcarea de către statul roman a dispoziţiilor art.1 din Protocolul nr.1 adiţional la Convenţie, sub aspectul transformării pensiilor de serviciu în pensii din sistemul public, în temeiul Legii nr. 119/2010. După aceste decizii, majoritatea instanţelor judecătoreşti au respins contestaţiile împotriva deciziilor de recalculare a pensiilor.
Dată fiind practica neunitară de la o instanţă la alta, de la un complet la altul, aşa cum deja am arătat, prin Decizia nr. 29/2011 pronunţată pe calea recursului în interesul legii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dezlegat problematica reprezentată de stabilirea calităţii de „bun” sau de „interes patrimonial” a pensiilor de serviciu stabilite înainte de intrarea în vigoare a Legii nr.119/2010, statuând că „...pensiile de serviciu, stabilite în
10
temeiul actelor normative speciale în baza cărora cei vizaţi le încasau, reprezintă un interes patrimonial ce intră în sfera de protecţie a art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului, atât sub aspectul părţii contributive (partea achitată de la bugetul asigurărilor sociale de stat), cât şi a celei necontributive (care se suportă de la bugetul de stat).”
Înalta Curte a stabilit că prin efectul Legii nr. 119/2010, dreptul la pensie de serviciu al celor vizaţi a fost limitat cu sume diferite, ca urmare a suprimării beneficiului ce reprezenta suplimentul acordat de la bugetul de stat, iar limitele în care s-a realizat diminuarea pensiei constituie o circumstanţă importantă în identificarea premiselor de analiză a raportului de proporţionalitate, fiind util a se observa proporţia reducerii din cauza dedusă judecăţii.
În aceeaşi decizie s-a arătat că sursa practicii neunitare ce a condus la iniţierea recursului în interesul legii şi la pronunţarea deciziei a fost analiza cerinţei privind existenţa “raportului rezonabil de proporţionalitate”, întrucât instanţele naţionale nu au făcut această analiză în funcţie de circumstanţele concrete ale fiecărei cauze. De asemenea, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a constatat că instanţele nu au analizat riguros, în concret, proporţia reducerii acestui beneficiu social, circumstanţele particulare.
Aşadar, în practica judecătorească, s-a urmărit, în esenţă, cel puţin după decizia Înaltei satelitţi de Casaţie şi Justiţie, dacă măsurile respective erau proporţionale cu scopul urmărit - restabilirea echilibrului bugetar, evitând totodată înrăutăţirea situaţiei sociale -, verificându-se dacă, în speţele analizate, tratamentul aplicat reclamanţilor a făcut posibilă menţinerea unui echilibru între interesele aflate în joc. Astfel, s-a analizat ingerinţa statului în drepturile de pensie prin prisma primei fraze din primul alineat al art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţie, care consacră regula generală privind dreptul la respectarea bunurilor şi care implică din partea statelor obligaţia generală negativă de abţinere de la încălcarea acestui drept, adică sub aspectul legalităţii, servirii unei cauze de utilitate publică şi proporţionalităţii rezonabile.
Cu toate că practica judecătorească, în timp, a intrat într-un proces de unificare, situaţia celor care au contestat deciziile de recalculare şi de revizuire a pensiilor de serviciu nu s-a uniformizat, soluţiile diferite date de instanţe prin hotărâri judecătoreşti irevocabile continuând să menţină diferenţe semnificative de la un caz la altul. 11
Pentru înţelegerea corectă a situaţiei cu care s-au confruntat numeroşi foşti beneficiari ai pensiilor speciale pe fondul modificărilor legislative amintite, mai jos prezentăm o speţă relevantă, în opinia noastră, pentru multe alte cazuri.
C.G. a beneficiat de pensie specială în baza Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor. Conform Legii nr. 119/2010 şi a Hotărârii Guvernului nr. 737/2010, pensia sa este recalculată de către casa teritorială de pensii, iar cuantumul acesteia este semnificativ diminuat.
C.G. a contestat în instanţă decizia de recalculare şi, în baza hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile, favorabile acestuia, casa de pensii a emis o altă decizie de recalculare prin care pensionarul era repus în drepturi.
Conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011, drepturile de pensie stabilite conform hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile au fost recalculate, iar casa de pensii a emis o nouă decizie, cu diminuarea cuantumului pensiei, ajungând-se iar la cuantumul primei recalculări.
Ultima decizie a casei de pensii a fost din nou contestată în instanţă şi, în baza hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile, şi de această dată a fost favorabilă pensionarului. Drept urmare, casa de pensii a emis o nouă decizie prin care petentul a fost iarăşi repus în drepturi, obţinând astfel o pensie în acelaşi cuantum ca cea stabilită în prima hotărâre judecătorească.
Aşadar, pensionarul a fost nevoit să treacă prin două procese, iar casa de pensii a emis nu mai puţin de patru decizii de recalculare/revizuire.
Prin acelaşi şir de procese, dar, în cele mai multe cazuri, fără soluţie favorabilă, au fost fost nevoiţi să treacă numeroşi pensionari, mulţi dintre ei fără să fie repuşi în drepturi cum s-a întâmplat în speţa prezentată, dată fiind practica judecătorească neunitară.
IV. ASPECTE LEGISLATIVE
Din analiza prevederilor Legii nr. 119/2010, ale Legii nr. 263/2010, respectiv ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011, din perspectiva aspectelor puse în discuţie în acest raport special, reies următoarele constatări:
12
Măsura recalculării pensiilor de serviciu satisface cerinţa de a fi legală, fiind prevăzută de o lege. De asemenea, în raport cu raţiunile socio-economice care au fundamentat diminuarea cuantumului pensiilor speciale, Legea nr. 119/2010 urmăreşte un scop legitim. Astfel, în expunerea de motive a Legii nr. 119/2010 sunt arătate ca obiective ale adoptării acestui act normativ atât diminuarea cheltuielilor bugetare şi instituirea unui regim egalitar de pensii având la bază principiul contributivităţii prin eliminarea inechităţilor existente în sistem, măsuri cu caracter excepţional determinate şi de situaţia de criză economică şi financiară cu care se confruntă satul şi de necesitatea respectării angajamentelor asumate de România prin semnarea acordurilor de împrumut cu organismele financiare internaţionale în situaţia crizei economice, cât şi de necesitatea asigurării sustenabilităţii financiare a sistemului de pensii publice.
În ceea ce priveşte Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011, acestea conţin prevederi de natură tehnică, ce reglementează modalitatea concretă de revizuire a noilor pensii (foste speciale) pentru diferitele categorii de pensii supuse recalculării. Prin aceste două acte normative, legiuitorul delegat, potrivit motivării sale, a urmărit “instituirea unei etape de revizuire a cuantumului pensiilor”.
Totuşi, se impune sublinierea că cele două ordonanţe de urgenţă, în ciuda terminologiei diferite utilizate, respectiv “revizuire” în loc de “recalculare”, reiau, în esenţă, prevederile Hotărârii Guvernului României nr. 735/2010 şi ale Hotărârii Guvernului României nr. 737/2010. În practică, adoptarea acestor ordonanţe de urgenţă a sporit confuzia legislativă în ceea ce priveşte recalcularea pensiilor de serviciu, a încărcat casele de pensii cu noi recalculări (revizuiri) şi a aglomerat instanţele de judecată în condiţiile în care pensionarii cu hotărâri judecătoreşti irevocabile prin care li s-au menţinut pensiile de serviciu au fost nevoiţi să se adreseze, din nou, instanţelor de judecată pentru aceeaşi problemă. Că este aşa o demonstrează şi speţa prezentată anterior, în care pensia “recalculată” este aceeaşi cu pensia “revizuită”.
Legea nr. 263/2010, prin art. 196, în acord cu Legea nr. 119/2010, prevede explicit că la data intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010, se abrogă prevederile referitoare la pensii cuprinse în actele normative care reglementează statutele celor care au beneficiat de astfel de pensii.
13
De asemenea, din bogata jurisprudenţă a satelitţii Constituţionale, aşa cum am arătat, rezultă constituţionalitatea dispoziţiilor legale din actele normative mai sus menţionate, în raport cu mai multe texte constituţionale, precum art. 1 alin. (5), art. 15 alin. (2), art. 16, art. 20, art. 44, art. 47, art. 61 alin. (1), art. 69 alin. (1) din Constituţie şi art. 17 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi prevederi ale Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, Carta Socială Europeană revizuită. În acest sens amintim, cu titlu de exemplu, Deciziile nr. 661/2012, nr. 912/2012, nr. 60/2102, nr. 1264/2011, nr. 1359/2011, nr. 812/2012, nr. 704/2012, nr. 214/2012, nr. 221/2012, nr. 406/2012, nr. 4076/2012.
În ceea ce priveşte convenţionalitatea măsurii de transformare a pensiilor de serviciu în pensii bazate pe contribuţii de asigurări sociale de stat, o relevanţă deosebită o are Decizia satelitţii Europene a Drepturilor Omului din 7 februarie 2012, pronunţată în cauzele conexate nr. 45.312/11, nr. 45.581/11, nr. 45.583/11, nr. 45.587/11 şi nr. 45.588/11, pe care Curtea Constituţională o evocă în Decizia nr. 215/2012, arătând că “(…) un argument suplimentar în sensul convenţionalităţii măsurii de diminuare a pensiilor de serviciu îl constituie şi Decizia satelitţii Europene a Drepturilor Omului din 7 februarie 2012, pronunţată în cauzele conexate nr. 45.312/11, nr. 45.581/11, nr. 45.583/11, nr. 45.587/11 şi nr. 45.588/11 - Ana Maria Frimu, Judita Vilma Timar, Edita Tanko, Marta Molnar şi Lucia Gheţu împotriva României, prin care s-a constatat că măsura de transformare a pensiilor de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti în pensii contributive, în temeiul Legii nr. 119/2010, este conformă prevederilor art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, coroborat cu art. 14 din aceeaşi Convenţie, chiar dacă acest lucru a însemnat o scădere cu 70% a cuantumului pensiilor. Prin decizia menţionată, Curtea de la Strasbourg a preluat astfel raţionamentul satelitţii Constituţionale, statuând că măsura de reducere a pensiilor de serviciu este prevăzută de lege (paragrafele 18 şi 42) şi constituie o modalitate de a echilibra bugetul şi de a corecta diferenţele existente între sistemele de pensie (…).
Amintim şi Hotărârea din 15 mai 2012, pronunţată în Cauza Abăluţă şi alţii contra României, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut că reforma sistemului de pensii din România nu a avut loc cu încălcarea principiului neretroactivităţii legii, nu a 14
adus atingere părţii contributive a pensiei, iar diferenţele de tratament juridic instituite intră în marja de apreciere a statului.
Din cele mai sus expuse rezultă legalitatea, constituţionalitatea şi convenţionalitatea prevederilor legale care reglementează transformarea pensiilor de serviciu în pensii din sistemul public, ceea ce reprezintă repere de care trebuie să se ţină seama într-o analiză a problematicii în cauză şi pe care, în mod firesc, nici acest raport nu îşi propune să le pună în discuţie.
Cu toate acestea, nu putem să nu observăm realele probleme care au apărut ca urmare a transformării pensiilor de serviciu în pensii din sistemul public.
Aşa fiind, în cele ce urmează vom formula câteva observaţii prilejuite de analiza prevederilor legale în discuţie şi de aspectele reieşite din practica instituţiei Avocatul Poporului. Potrivit art. 47 alin. (2) din Constituţie, condiţiile de exercitare a dreptului la pensie sunt stabilite prin lege. Aşadar, legiuitorul poate stabili şi modifica condiţiile şi criteriile de calcul al pensiilor, inclusiv acordarea suplimentului de la bugetul de stat în unele cazuri.
Un prim aspect care se cuvine a fi adus în discuţie este acela referitor la concordanţa dintre scopul elaborării Legii nr. 119/2010 şi efectele acesteia. În expunerea de motive a Legii nr. 119/2010 sunt arătate obiectivele adoptării acestui act normativ printre care se numără şi necesitatea asigurării sustenabilităţii financiare a sistemului de pensii publice. Pensia de serviciu, având două componente, contributivă şi necontributivă, a fost suportată atât din bugetul asigurărilor sociale de stat, cât şi din bugetul statului.
În aceste condiţii, se naşte întrebarea în ce măsură eliminarea pensiilor de serviciu a servit la asigurarea sustenabilităţii financiare a sistemului de pensii publice din moment ce acest proces a însemnat eliminarea părţii necontributive suportate din bugetul de stat şi nicidecum din bugetul sistemului de pensii. Aceasta cu atât mai mult cu cât pensiile speciale, nefiind un privilegiu, ci fiind instituite de către legiuitor în considerarea unui anumit statut special al categoriei profesionale respective, pot fi eliminate doar dacă există o raţiune suficient de puternică spre a duce în final la diminuarea prestaţiilor sociale ale statului sub forma pensiei.
Mai mult, potrivit execuţiilor bugetare publicate de Ministerul Finanţelor Publice, deficitul real al sistemului public de pensii, respectiv diferenţa dintre sumele plătite sub 15
formă de pensii de stat şi încasările de contribuţii de asigurări sociale, s-a adâncit cu 26,5% (peste 2,5 miliarde lei) în primele 11 luni din 2011, faţă de perioada similară din 2010, de la 9,5701 la 12,1067 miliarde lei.
În ciuda estimării Guvernului cu privire la suma de 170.198.380 lei economie totală pentru bugetul de stat rezultată din eliminarea pensiilor de serviciu ale personalului diplomatic şi consular, personalului aeronautic civil navigant şi nenavigant, funcţionarilor publici parlamentari, senatorilor, deputaţilor, magistraţilor, a personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti şi a personalului satelitţii de Conturi, Consiliul fiscal, căruia îi revine drept atribuţie şi „analiza şi elaborarea de opinii şi recomandări, atât înainte de aprobarea de către Guvern, cât şi înainte de transmiterea către Parlament, asupra legilor bugetare anuale”, în conformitate cu prevederile Legii nr. 69/2010, la sfârşitul anului 2011 a exprimat următoarea opinie “Cu toate că iniţial exerciţiul de recalculare a pensiilor speciale anticipa conform calculelor Ministerului Muncii, economii bugetare substanţiale la nivelul cheltuielilor cu pensiile, în cele din urmă putem constata că acest demers s-a concretizat în cheltuieli suplimentare cu pensiile aferente celor 159 de mii de pensionari din această categorie (aproximativ 1 miliard de lei cheltuială anuală suplimentară), în condiţiile în care pensia medie corespunzătoare creşte în urma recalculării de la 1755 lei (nivel utilizat pentru fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2011) la 2289 lei în anul 2012 (o creştere medie de 30.4%).”
Dintr-o altă perspectivă, apreciem că reducerea pensiilor speciale nu s-a realizat cu asigurarea protecţiei aşteptărilor legitime a cetăţenilor cu privire la un anumit nivel al protecţiei şi securităţii sociale şi nici menţinerea unui echilibru just între interesele generale şi cele individuale, astfel încât dimensiunea reducerii acestor pensii să nu devină o sarcină dificilă, în unele cazuri exorbitantă, cu caracter permanent, pentru cei vizaţi. Reamintim că eliminarea pensiilor de serviciu a însemnat o reducere drastică a veniturilor din pensii, în unele cazuri ajungându-se la o scădere cu 70% a cuantumului pensiilor. Astfel, legiuitorul nu a adoptat o soluţie care să răspundă atât exigenţelor impuse de reformarea sistemului de pensii, cât şi intereselor individuale ale celor vizaţi de această diminuare, de pildă, reducerea parţială a părţii necontributive din pensie. O asemenea măsură răspunde şi exigenţelor reieşite din practica judecătorească deja menţionate.
În acest context, nu putem să nu evocăm situaţia personalului aeronautic civil navigant profesionist. Din datele privind procentul de diminuare a pensiilor acestei
16
categorii profesionale, puse la dispoziţie de Asociaţia Naţională a Aviatorilor Pensionari, reiese că din cei 1000 de membri, 144 au suferit o diminuare a pensiei de peste 90%, 461-peste 80%, 955-50% şi peste. Cea mai mică diminuare este de 40%. Aceeaşi asociaţie a arătat că, în speţe identice, soluţiile dispuse de instanţe au fost foarte diferite, respectiv revenirea în tot, în parte sau deloc la pensia anterioară.
Şi aceasta în ciuda condiţiilor speciale de muncă ale acestei categorii profesionale: grad ridicat de risc pe întreaga perioadă de activitate, suprasolicitare psihică şi nervoasă, stres, radiaţii şi radiaţii cosmice, imensa responsabilitate pentru viaţa pasagerilor, expunerea la boli profesionale - speranţa medie de viaţă extrem de scăzută, de numai 59 de ani, faţă de 70-77 de ani la celelalte categorii profesionale.
În virtutea plenitudinii sale de competenţă, legiuitorul a stabilit pensiile de serviciu, a adoptat un sistem de pensii bazat pe principiul contributivităţii, apoi a decis eliminarea pensiilor de serviciu pentru că nu aveau la bază contributivitatea.
Observăm însă că aplicarea strictă a principiului contributivităţii tuturor pensiilor, inclusiv pensiilor de serviciu, este contrazisă în unele situaţii, de pildă, în cazul indemnizaţiei sociale pentru pensionari reglementată de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 6/2009. Această indemnizaţie este formată dintr-o parte contributivă şi o parte suportată din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, astfel încât, niciun pensionar să nu aibă o pensie sub un anumit cuantum, în momentul de faţă acest cuantum fiind stabilit la 350 lei, indiferent de cât a contribuit. Potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică, numărul total al beneficiarilor prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 6/2009 privind instituirea pensiei sociale minim garantate (actual - indemnizaţie socială), în trimestrul III al anului 2012, a fost de 605,5 mii persoane, din care, 421,6 mii persoane din sistemul asigurărilor sociale de stat, reprezentând 9,0% din totalul pensionarilor din această categorie şi 183,9 mii persoane din rândul pensionarilor proveniţi din fostul sistem pentru agricultori, reprezentând 30,2% din totalul acestora.
Un alt exemplu în acest sens, îl reprezintă pensiile agricultorilor pentru care statul a continuat să suporte aceeaşi parte necontributivă (art.1921 din Legea nr. 19/2000 şi art. 187 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 263/2010).
De asemenea, menţinerea unora dintre pensiile de serviciu ca atare şi soluţiile adoptate în cazul pensiilor militare de stat, al pensiilor de stat ale poliţiştilor şi ale 17
funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor constituie un alt exemplu de stabilire a unor drepturi de asigurări sociale fără aplicarea strictă a principiului contributivităţii. De aici rezultă că în anumite situaţii, legiuitorul a înţeles să prevadă excepţii de la aplicarea strictă a principiului contributivităţii la stabilirea drepturilor de pensie, şi astfel să păstreze sau chiar să majoreze pensiile recalculate şi revizuite în contextul transformării pensiilor de serviciu în pensii din sistemul public.
Realitatea adoptării unor soluţii de reglementare care să protejeze drepturile de pensie în plată ale beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, reiese şi din faptul că a fost necesară o rectificare bugetară pentru plata diferenţelor rezultate în urma procesului de revizuire a pensiilor acestora. Astfel, în motivarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2012 pentru rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2012 se arată că adoptarea acesteia a fost necesară “având în vedere asigurarea fondurilor necesare pentru plata diferenţelor rezultate în urma procesului de revizuire a pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, pentru păstrarea echilibrelor bugetare la un nivel care să permită respectarea angajamentelor interne şi internaţionale asumate de Guvernul României, inclusiv în ceea ce priveşte nivelul deficitului bugetar, (…)”.
O altă observaţie se referă la faptul că în cazul pensiilor speciale, legiuitorul nu a prevăzut menţinerea în plată a pensiei de serviciu existente ca măsură de protecţie a celor care, fără voia lor, urmau să suporte consecinţele recalculării pensiilor aflate în plată, deşi există precedent în acest sens în legislaţia asigurărilor sociale. Astfel, în art. 180 alin. (7) din Legea nr. 19/2000, abrogată de Legea nr. 263/2010. se prevedea că “În situaţia în care cuantumul pensiilor stabilit conform alin. (6) este mai mic decât cel stabilit în baza legislaţiei anterioare, se păstrează în plată cuantumul avantajos.”
Acest text de lege din Legea nr. 19/2000 ar fi trebuit să li se aplice beneficiarilor pensiilor speciale, firesc, în virtutea faptului că art. 1 din Legea nr. 119/2010 prevede că pensiile de serviciu, stabilite pe baza legislatiei anterioare, devin pensii în înţelesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. Observăm însă că, în realitate, prevederile Legii nr. 19/2000 le-au fost aplicate selectiv.
În mod similar, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat prevedea la art. 6 alin. (2) că “În situaţia în care cuantumul pensiei aferent noului punctaj
18
determinat este mai mic decât cel cuvenit sau aflat în plată, se menţine cuantumul cuvenit sau aflat în plată până la data la care, prin aplicarea formulei de calcul prevăzute de Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, se va obţine un cuantum al pensiei mai mare decât acesta.” Cu alte cuvinte, indexarea sau majorarea pensiei nu mai era posibilă până când din înmulţirea punctului de pensie cu punctajul mediu nu rezulta un cuantum mai mare decât al pensiei cuvenite sau aflate în plată.
Nu în ultimul rând, având în vedere exigenţele privind respectarea principiului proporţionalităţii subliniate prin Decizia nr. 29 din 12 decembrie 2011 a Înaltei satelitţi de Casaţie şi Justiţie, dar şi de jurisprudenţa satelitţii Europene a Drepturilor Omului, considerăm că este necesară modificarea legislaţiei astfel încât aceasta să răspundă principiului proporţionalităţii între interesul general protejat şi cel particular lezat, în alte cuvinte, reducerea pensiei să nu afecteze esenţial condiţiile de viaţă ale pensionarilor. În acest context, amintim că în cauza Maggio şi alţii contra Italiei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat că o reducere a pensiei cu mai puţin de 50% este rezonabilă şi proporţională, ceea ce înseamnă că, per a contrario, o reducere peste acest procent nu este rezonabilă şi nici proporţională.
Nu numai aspectele mai sus expuse care privesc, în esenţă, partea necontributivă a pensiilor speciale au creat nemulţumiri profunde şi dificultăţi, ci şi cele care se referă la partea contributivă a acestor pensii. Ne referim la însăşi metodologia de calcul, în concret, utilizată pentru revizuirea pensiilor speciale şi care este cea care determină, în final, cuantumul pensiei, reglementată de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, aprobată de Legea nr. 165/2011, şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, aprobată de Legea nr. 109/2012.
Scopul declarat al celor două ordonanţe de urgenţă a fost instituirea unei etape de revizuire, din oficiu, a cuantumului pensiilor recalculate prin efectul Legii nr. 119/2010, cu respectarea principiului contributivităţii şi egalităţii, urmărindu-se a se stabili în mod just şi echitabil drepturile de pensie. Conţinând norme tehnice, aceste acte normative reglementează stagiile de cotizare în funcţie de care se calculează punctajul mediu anual şi cuantumul veniturilor care se iau în calcul la stabilirea pensiilor, dar care nu pot fi dovedite,
19
termenele de recalculare a pensiilor speciale ori de depunere a actelor doveditoare astfel încât persoanele vizate să aibă posibilitatea să identifice şi să depună la casele teritoriale de pensii toate documentele doveditoare ale veniturilor realizate pe parcursul întregii activităţi profesionale.
În realitate, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011, aplicabilă în următoarele cazuri: pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, pensiile de serviciu ale personalului diplomatic şi consular; pensiile de serviciu ale funcţionarilor publici parlamentari, pensiile de serviciu ale deputaţilor şi senatorilor, pensiile de serviciu ale personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă, pensiile de serviciu ale personalului satelitţii de Conturi (fără consilierii de conturi), prevede revizuirea pensiilor din oficiu şi la cererea pensionarilor într-un termen foarte scurt care nu a permis stabilirea pensiei contributive în mod just şi echitabil. Este de notorietate durata şi dificultatea obţinerii dovezilor care atestă veniturile salariale şi contribuţiile plătite într-o întreagă carieră profesională.
Astfel, în conformitate cu art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă nr. 59/2011, “Pensiile prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, care au făcut obiectul recalculării conform prevederilor aceleiaşi legi, se revizuiesc, din oficiu, de către casele teritoriale de pensii în evidenţa cărora se afla dosarele de pensie, prin emiterea unor decizii de revizuire, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.”, iar potrivit alin. (2), “Pensiile prevăzute la alin. (1) pot fi revizuite şi la cererea beneficiarului, dacă acesta depune la casa teritorială de pensii, în termen de 20 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, noi acte doveditoare, întocmite conform prevederilor legale, din care rezultă alte date şi elemente decât cele existente la dosarul de pensie, care se au în vedere la stabilirea stagiului de cotizare şi a punctajului mediu anual.”
Prin comparaţie, dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională sunt mai favorabile. Astfel, potrivit art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011, termenul de revizuire, din oficiu, în cazul pensiilor pentru care la determinarea punctajului mediu anual s-a utilizat
20
salariul mediu brut pe economie a fost stabilit până cel târziu la 31 decembrie 2011, pe baza actelor doveditoare ale veniturilor realizate lunar de beneficiari.
Apreciem că prelungirea termenului în care persoanele vizate să aibă posibilitatea să identifice şi să depună la casele teritoriale de pensii toate documentele doveditoare ale veniturilor realizate pe parcursul întregii activităţi profesionale ar putea contribui la stabilirea unui cuantum just al pensiei bazate pe contribuţii pentru toate persoanele vizate de recalcularea pensiilor de serviciu. În susţinerea acestui punct de vedere subliniem şi faptul că în cazul persoanelor ale căror pensii au fost recalculate în baza Legii nr. 119/2010, recalcularea pensiilor şi trecerea acestora la un nou mod de stabilire a pensiei a fost făcută din oficiu, fără a exista o cerere, astfel încât nu poate fi reţinută ca o culpă faptul că aceste persoane nu au depus la casa teritorială de pensii, din timp, dovezi exhaustive cu privire la veniturile relevante pentru stabilirea drepturilor de pensie în sistem contributiv.
Raportat la caracterul intempestiv al trecerii la un alt sistem de pensie, bazat pe alt mod de calcul, în condiţiile în care pentru stabilirea pensiei de serviciu nu era necesară probarea tuturor veniturilor salariale contributive din perioada activă, termenul de depunere a unor astfel de documente ar fi trebuit să fie semnificativ mai lung.
Aşa cum am arătat, problema recalculării, respectiv a revizuirii pensiilor speciale este în strânsă relaţie cu asigurarea sustenabilităţii financiare a sistemului de pensii publice. Gestionarea sistemului public de pensii reprezintă, într-adevăr, o provocare majoră, accentuată de fenomenul de îmbătrânire a populaţiei, care însă nu poate fi realizată cu şanse de reuşită prin reducerea unor categorii de pensii.
În acest context, devine stringentă reformarea acestui sistem pentru a asigura sustenabilitatea schemelor publice de pensii, în vederea creşterii calităţii vieţii pensionarilor, prin introducerea şi implementarea în cadrul sistemului de pensii a mai multor piloni: sistemul public, sistemul din Pilonul II, în cadrul căruia o parte din contribuţiile sociale sunt administrate privat, deja reglementat prin Legea nr. 411/2004, republicată, sistemul de pensii private (Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative) şi sistemul de pensii ocupaţionale, astfel încât o persoană, după retragerea din activitate, să poată beneficia de mai multe venituri din mai multe sisteme. Dintre aceste sisteme, singurul care nu cunoaşte o reglementare legală este cel al pensiilor ocupaţionale.
Sistemul pensiilor ocupaţionale (pensia ocupaţională desemnează suma platită periodic, pe viaţă, dintr-un fond de pensii ocupaţionale, unui participant în mod suplimentar 21
şi distinct de cea furnizată de sistemul public), ar putea contribui la realizarea pe termen lung a sustenabilităţii financiare a sistemului public de pensii prin scăderea presiunii exercitată asupra acestuia. Ne rezervăm dreptul de a considera că existenţa pensiilor ocupaţionale ar fi putut preveni sau cel puţin limita semnificativ efectele create prin recalcularea pensiilor speciale.
Din păcate, aşa cum am menţionat, nici în momentul de faţă nu este reglementat sistemul pensiilor ocupaţionale, deşi în 2011 a fost supus dezbaterii publice un proiect de lege în acest sens, iar în anul 2004 a fost adoptată Legea nr. 249 privind pensiile ocupaţionale, ulterior abrogată prin Legea nr. 204/2006.
Mai mult, reglementarea sistemului pensiilor ocupaţionale nu este un simplu deziderat, ci o obligaţie legală prevăzută de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Potrivit art. 193 din această lege, “Guvernul României trebuie să elaboreze şi să înainteze Parlamentului spre adoptare, până la sfârşitul anului 2010, proiectul Legii privind pensiile ocupaţionale.”
Sinteza raportului
Temeiul constituţional al prezentului raport special îl constituie art. 53 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia ”Restrângerea exerciţiului unor drepturi poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii”.
Faţă de acest principiu, actul de recalculare a pensiilor de serviciu s-a efectuat prin abatere de la textul din Constituţie în următoarele aspecte:
Desfiinţarea pensiilor prevăzute în Legea nr. 119/2010 a adus atingere unui drept dobândit, acela de pensie de serviciu; aceasta nu este diminuată temporar sau impozitată pe o perioadă nedefinită de timp, este pur şi simplu desfiinţată. Articolul din Constituţie se referă în cazul de faţă la dreptul la pensie de serviciu care dispare cu totul şi nu la dreptul la pensie din sistemul asigurărilor sociale de stat. Dreptul dobândit şi retras prin această lege este pensia de serviciu, şi nicidecum pensia din sistemul public de pensii pentru care s-a plătit contribuţie. Această premiză nu este reală întrucât pensia de serviciu şi pensia din sistemul public nu reprezintă un singur drept, astfel că în fapt, dreptul la pensie de serviciu a dispărut cu totul! 22
Aşa cum am arătat, până în prezent, categoria pensionarilor în cauză, mai puţin beneficiarii pensiilor militare, beneficiase de 2 drepturi: pensia de serviciu - un drept care includea alt drept, pensia din sistemul public de pensii, ambele obţinute prin efectul a două legi organice diferite. Cu alte cuvinte, dreptul la pensie de serviciu nu a fost restrâns, ci desfiinţat.
Măsura nu a fost aplicată în mod nediscriminatoriu, având în vedere menţinerea intactă a dreptului la pensie de serviciu în cazul magistraţilor şi al consilierilor de la Curtea de Conturi, iar în privinţa modului de calcul în cazul pensiilor militare s-a aplicat prin asimilarea forţată a acestora cu pensiile de tip contributiv, un algoritm diferit de calcul care în 80% din cazuri a condus la pensii recalculate în cuantum superior pensiilor de serviciu, în timp ce celelalte categorii de pensii de serviciu s-au diminuat cu procente între 20-90%.
Jurisprudenţa satelitţii Constituţionale şi a instanţelor arată că în cazul unor drepturi cărora prin lege li s-a modificat modul de calcul, ele vor fi majorate dacă cuantumul aflat în plată este inferior celui rezultat pe noua formulă şi îşi vor păstra cuantumul din plată dacă acesta este superior celui rezultat prin aplicarea noii formule. Este de notorietate pronunţarea satelitţii Constituţionale în acest sens în cazul sesizărilor punctuale în cadrul procesului de recorelare a pensiilor din 2005.
Punerea în aplicare a Legii nr. 119/2010 a relevat cu claritate discordanţa dintre scopul iniţial al legii, acela de a reduce cheltuielile cu pensiile regăsite în deficitul bugetului de stat consolidat şi rezultatele din execuţia bugetară a anului 2011: deficitul real al sistemului public de pensii, respectiv diferenţa dintre sumele plătite sub forma de pensii de stat şi încasările de contribuţii de asigurări sociale s-a adâncit cu 26,5% (peste 2,5mld lei) în primele 11 luni faţă de perioada similară din 2010, de la 9,5701 la 12.1067 miliarde.
Fostele pensii de serviciu de tip militar, reprezentate de 158.000 de beneficiari dintr-un total de 170000 pensii de serviciu se plăteau integral din bugetul de stat prin bugetele ministerelor respective. Acum ele se plătesc din bugetul asigurărilor sociale de stat, mărind deficitul acestuia şi degrevând bugetul de stat. Contribuţiile actualilor angajaţi militari compensează într-un procent foarte mic cheltuielile cu pensiile, în cuantum superior celui din 2010, urmare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011.
În ciuda estimării Guvernului cu privire la suma de 170.198.380 lei economie totală la bugetul de stat rezultată din eliminarea pensiilor de serviciu ale personalului diplomatic şi consular, personalului aeronautic civil navigant şi nenavigant, funcţionarilor publici
23
parlamentari, senatorilor, deputaţilor, magistraţilor, a personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti şi a personalului satelitţii de Conturi, Consiliul Fiscal căruia îi revine drept atribuţie şi “analiza şi elaborarea de opinii şi recomandări atât înainte de aprobarea de către Guvern cât şi înainte de transmiterea la Parlament, asupra legilor bugetare anuale”, în conformitate cu prevederile Legii nr. 69/2010, la sfârşitul anului 2011 a exprimat următoarea opinie: “Cu toate că iniţial exerciţiul bugetar de recalculare a pensiilor de serviciu anticipa conform calculelor Ministerului Muncii economii bugetare substanţiale la nivelul cheltuielilor cu pensiile, în cele din urmă putem constata că acest demers s-a concretizat în cheltuieli suplimentare cu pensiile aferente celor 159 mii de pensionari din această categorie (aproximativ 1 miliard de lei cheltuială anuală suplimentară), în condiţiile în care pensia medie corespunzătoare creşte în urma recalcularii de la 1755 lei (nivel utilizat pentru fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat în 2011) la 2289 lei în anul 2012 (o creştere medie de 30,4%).
Obiectivul acordării pensiilor doar în baza contributivităţii nu s-a putut respecta rămânând în plată încă astfel de prestaţii de tip pensie necontributivă întrucât categoriile magistraţilor, consilierilor de la Curtea de Conturi, persoanele cu stagii incomplete sau insuficiente faţă de un cuantum minim (pensia minim garantată, pensiile pentru agricultori) beneficiază în continuare de o plată necontributivă.
În CONCLUZIE, aplicarea legislaţiei de eliminare a pensiilor de serviciu s-a făcut cu nerespectarea textului din Constituţie ce a reprezentat temeiul legal, iar măsura preconizată a aduce economii la buget a adus de fapt cheltuieli anuale suplimentare de cca.1 miliard lei.
V. PROPUNERI
Având în vedere deficienţele semnalate şi pornind de la multitudinea de sesizări la instituţia Avocatul Poporului ale celor cărora legislaţia de desfiinţare a pensiilor de serviciu le-a adus atingere, ţinând seama de miile de sesizări în instanţă, individuale sau de grup, soldate cu tot atâtea procese pe rol sau închise, ţinând seama de deciziile tribunalelor şi satelitţilor de apel neuniforme pe această temă unică şi că nici recursul în interesul legii al Înaltei satelitţi de Casaţie şi Justiţie din 12 decembrie 2011, nu a determinat o clarificare a soluţiilor de abordat, propunem:
24
Măsură tranzitorie
Pentru pensiile de serviciu stabilite în baza legislaţiei existente la apariţia Legii nr. 119/2010, revenirea la denumirea şi cuantumul pensiilor de serviciu anterioare promulgării Legii nr. 119/2010.
Partea din pensie platită de către bugetul de stat va fi impozitată pe principiul pierderii proporţionale (în concordanţă şi cu textul Constituţiei şi în concordanţă şi cu Recursul în interesul legii semnat de Procurorul General).
Impozitarea se va face cu un procent progresiv, pe tranşe, proporţional cu mărimea cuantumului contribuţiei statului. De exemplu, dacă partea din bugetul de stat este de 8000 lei, impozitul va fi de 4000 lei. La o sumă din bugetul de stat de 1000 lei, impozitul va fi de 200 lei. Intermediar, vor fi tranşe, în aşa fel încât împozitarea să fie cuprinsă între 20-50%. Bugetul de stat beneficiar al acestui impozit va contribui astfel cu o sumă mai mică la pensiile de serviciu. Drepturile de pensie de serviciu astfel revizuite nu se vor acorda retroactiv promulgării legislaţiei ţinând seama de dificultăţile bugetare. Pensiile de serviciu se vor acorda pe durata vieţii celor ce au beneficiat prin legislaţie de acest drept, cheltuielile bugetului de stat cu această destinaţie diminuându-se an de an.
Persoanele aparţinând categoriilor îndreptăţite la o pensie de serviciu aflate încă în activitate vor intra în sistemul de pensii ocupaţionale, ce va fi elaborat şi implementat cu celeritate. Această măsură ne va scuti de acuza retroactivităţii legii şi a continuării cauzelor în instanţe interne şi internaţionale. De pensii ocupaţionale pot beneficia şi alte categorii profesionale, conform legislaţiei ce se va elabora.
Faţă de aspectele legislative analizate, formulăm următoarele propuneri:
1. Propuneri privind Legea nr. 119/2010:
- Completarea dispoziţiilor art. 3 din Legea nr. 119/2010 cu două noi alineate, (4) şi (5), având următorul conţinut:
“Alin. (4) Cuantumul pensiilor recalculate potrivit dispoziţiilor prezentei legi nu poate reprezenta mai puţin de 50 % din cuantumul pensiilor aflate în plată.”
“Alin. (5) Drepturile de pensii revizuite potrivit alin. (4) se cuvin astfel de la data de 1 ianuarie 2011.”
2. Propuneri privind Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011:
- Completarea dispoziţiilor art. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 cu două nouă alineate, (4) şi (5), având următorul conţinut:
25
26
“Alin. (4) Termenele de revizuire din oficiu, de către casele teritoriale de pensii în evidenţa cărora se află dosarele de pensie, prin emiterea unor decizii de revizuire, precum şi termenul de revizuire, la cererea beneficiarului, dacă acesta depune la casa teritorială de pensii noi acte doveditoare, întocmite conform prevederilor legale, din care rezultă alte date şi elemente decât cele existente la dosarul de pensie, care se au în vedere la stabilirea stagiului de cotizare şi a punctajului mediu anual, se prorogă până la data de 31 mai 2013.”
“Alin. (5) Drepturile de pensii revizuite la cererea pensionarului se cuvin astfel:
a) de la data de 1 ianuarie 2011, dacă cererea de revizuire, împreună cu toate actele doveditoare, a fost depusă la casa teritorială de pensii până la împlinirea termenului prevăzut la alin. (4);
b) de la data de întâi a lunii următoare celei în care cererea, împreună cu toate actele doveditoare, a fost depusă la casa de pensii teritorială peste termenul prevăzut alin. (4).”
3. Propuneri privind pensiile ocupaţionale
- Elaborarea şi adoptarea Legii privind pensiile ocupaţionale, astfel cum prevede art. 193 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice în cel mai scurt timp.
- Legea pensiilor ocupaţionale să prevadă posibilitatea ca şi persoanele care au beneficiat de pensii speciale să adere la sistemul pensiilor ocupaţionale, în vederea suplimentării pensiei acordate de sistemul public cel puţin până la întregirea pensiei avute anterior recalculării, respectiv revizuirii prin Legea nr. 119/2010, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011.

_________________
Preda
avatar
Admin
Admin

Mesaje : 1481
Data de inscriere : 15/02/2011

http://taromistii.forumgratuit.ro

Sus In jos

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum